Clujenii îi cer lui Emil Boc să nu taie copacii din Parcul Stefan cel Mare

Mai mulți clujeni s-au solidarizat și au formulat o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj Napoca în care cer ca arborii din Parcul Stefan cel Mare, situat în spatele Teatrului Național Cluj, să nu fie tăiați. Printre activiștii implicați în această acțiune se numără și biologul clujean Loredana Peca.

”Mulți dintre noi știm de-o viață copacii din Parcul Ștefan cel Mare. Ne-am jucat lângă ei, le-am folosit crengile să ne facem săbii, frunzele să facem mâncare la păpuși, le-am cules în fiecare toamnă castanele. Au crescut împreună cu noi. De ce vreți să îi tăiați?

Copiii încă se mai joacă acolo, le-am luat ieri și un interviu, cu acceptul părinților, spre a vă convinge (vedeți video atașat).

Dl Viceprimar Tarcea spunea într-un interviu la EBS Radio că sunt 10 copaci uscați care vor fi tăiați și alți 15 la care se vor face analizepentru a afla în ce stare de sănătate se află.

Am căutat copacii uscați și nu i-am găsit. Dacă dumneavoastră, folosind tomograful achiziționat de primărie, ați ajuns la alte concluzii, vă cerem să faceți publice acele date. Dorim să știm firma care fabrică acel tomograf și modelul acestuia. Dorim să vedem datele brute, neprelucrate, de la analiza copacilor din parc și de la exemplare ale acelorași specii sănătoase, folosite ca etalon. Dorim să ne explicați cum s-au interpretat datele și cum s-au luat deciziile. Apropos de asta, în orașul Koeln din Germania, oraș  înfrățit cu Clujul, se fac emisiuni pentru copii, în care li se explică cum funcționează un tomograf pentru copaci și cel care conduce echipa care verifică starea copacilor din parcurile din oraș, apare în film cu nume și prenume: https://www.wdrmaus.de/filme/sachgeschichten/baumbegutachter.php5  Dacă copiii din Koeln sunt capabili să înțeleagă astfel de informații, fiți siguri că și adulții din Cluj ar fi! Haideți să discutăm în mod real, consultați-ne când luați decizii importante pentru orașul în care trăim sau măcar oferiți în mod transparent informațiile pe baza cărora doriți să tăiați acei copaci.

Marea majoritate a copacilor din parc au peste 40 de ani, după estimările unui peisagist cu care colaborăm. Ceea ce pentru unii par a fi niște instrumente uzate, sunt, de fapt, niște adevărate ecosisteme, stâlpi de susținere pentru o extraordinară diversitate de organisme care trăiesc în sol, pe și printre rădăcini, sub scoarța copacului, în scorburi, pe frunze. Copacii maturi nu sunt niște versiuni supradimensionate ale copacilor tineri. Ei au înfruntat intemperii, atacul insectelor și al bolilor, în ei s-au format cavități în care se adăpostesc mii de microorganisme și nevertebrate (majoritatea suficient de mici ca să le putem vedea cu ochiul liber) și vertebrate (păsări mai ales). Pe acești copaci cresc mușchi, fungi și licheni.Toată această împânzitură de specii asigură sănătatea mediului respectiv și implicit sănătatea oamenilor.

Copacii aceștia au avut, foarte probabil, un set bun de gene care i-au ajutat să reziste într-o piață destul de prăfuită și înecată în gaze de eșapament.Dl. Tibor Hartel, un reputat ecolog, conferențiar la Facultatea de Biologie și Ecologie a UBB, cu care am luat legătura, ne transmite părerea dânsului: „Arborii maturi și bătrâni sunt veterani – supraviețuitori. Și asta este foarte important în zonele urbane. Genele lor – care parțial au determinat viabilitatea lor -ar putea fi salvate în pepiniere și prin asta arborii supraviețuitor ar putea contribui la sustenabilitatea spațiilor verzi urbane din viitor.Arborii maturi și în special cei bătrâni din zonele urbane precum este municipiul nostru, au importanță majoră. În primul rând rizosfera – mediul compus din rădăcinile arborilor și solul din jur – are o biodiversitate extrem de ridicată care funcționează ca o uzină care în permanență regenerează solul. Ciuperci, bacterii și multe nevertebrate interacționează în acest proces și rădăcinile arborilor sunt elemente cheie în dinamica acestor interacțiuni. Rizosfera se formează în timp, cu vârsta arborilor. Din perspectiva urbanistică este important să se lase spațiul de sub coronamentul arborilor neasfaltat, necompactat. Arborii au totodată valori ecologice și culturale – acesta din urmă se vede și prin petițiile semnate de mii de oameni tocmai pentru a salva acești arbori. Societatea reprezintă „substrat” fertil pentru protejarea arborilor și a naturii urbane și asta trebuie să fie resursă pentru factorii de decizie. Nu în ultimul rând, soluții pentru a menține arborii acolo stabili și în siguranță există. Există tehnologia necesară pentru asta, există experți pentru așa ceva – adevărat, arboricultura este încă la începuturi în România, dar în Europa anului 2020 experți se pot găsi dacă există…intenție! Nu în ultimul rând, admit, că uneori arborii trebuie tăiați. Dacă evaluările de specialitate ajung la această concluzie totuși materialul lemnos extrem de prețios se poate menține în sistem, ori acolo, ori prin apropriere. Evidențiez asta pentru că arborii morți sunt depozite de nutrienți pentru sol pentru zeci de ani. Există zeci de specii, inclusiv rare, protejate, care depind de lemnul mort, și în spațiile verzi din Cluj ar fi loc pentru ele – ar avea și un rol didactic extraordinar.”

Acești arbori reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural al orașului și o componentă importantă în reducerea poluării în zona Teatrului Național Cluj și în crearea unui umbrar natural binevenit de care se bucură locuitorii din zonă de la copii până la bătrâni, pe timpul verii. Dacă aveți motive obiective pentru care câțiva din acești arbori trebuie tăiați, explicați-le pe canalele oficiale. Vă rugăm nu invocați criterii estetice, cum că copacii strâmbi sunt urâți. Nouă ne plac și copacii strâmbi. Ne place tot ce este natural și plin de viață!”, se arată în textul scrisorii