În urmă cu patru ani, primarul din Cluj Napoca bătea toba lăudându-se cu faptul că deșeurile din oraș nu se mai aruncă de-a valma la tomberon, ci au început să fie colectate selectiv. ”Inovația” consta în amenajarea unor ghene de gunoi subterane, care se închideau ermetic, și în care deșeurile puteau fi sortate pe categorii. Contractul pentru acest sistem de colectare a fost semnat cu firma Euriteh și prevedea amplasarea a 200 de puncte de colectare. Însă, cei de la RADP Cluj Napoca, care trebuiau să pregătească terenul pentru ca angajații firmei private să monteze ghenele speciale, mai curând s-au scobit în nas decât să înfigă primul hârleț în spațiile dintre blocurile din Cluj Napoca.
Cei de la Euriteh, care trebuiau să depoziteze ghenele speciale pe propria lor cheltuială până când terenul era pregătit de angajații primăriei clujene, s-au săturat să aștepte, astfel că au cerut rezilierea contractului.
Însă, odată cu rezilierea lui au cerut și compensații materiale care se ridică la aproape 2,5 milioane de lei. A urmat, bineînțeles, un proces între firmă și Primăria Cluj Napoca, însă administrația locală a pierdut definitiv și a fost obligată de Curtea de Apel Cluj să plătească 2.433.158 lei (336.249 lei – garanția de bună execuție, 2.069.909 lei – daune și 27.000 lei – cheltuieli de judecată).
Banii vor fi plătiți din banii pe care clujenii îi dau pe taxe și impozite locale, nu din popririle puse pe salariile celor de la RADP Cluj și ale celorlalți angajați din administrația locală, responsabili pentru rezilierea contractului. Iar acest lucru se întâmplă în situația în care două instanțe, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, au constatat că rezilierea contractului s-a produs exclusiv din vina angajaților administrației locale clujene.
În mod normal, pentru ca locuitorii orașului să nu fie prejudiciați, biroul juridic al primăriei ar trebui în virtutea acestor sentințe să deschidă un proces împotriva celor responsabili și să ceară angajarea răspunderii patrimoniale pentru ca cei 2,5 milioane de lei să se întoarcă la bugetul local.
Afacerea Euriteh din Cluj a ajuns la o nucă tare
Potrivit contractului încheiat între SC Euriteh și Primăria Cluj Napoca, ”echipamentele prevăzute în graficul de livrare vor fi ținute în custodie la furnizor și vor fi predate achizitorului în momentul în care acesta va asigura condițiile de montaj la fața locului, respectiv va realiza golurile tehnologice, diferența de nivel, sursa de energie electrică la fata locului, hala pe structură metalică menita a proteja produsele furnizate de subscrisa de intemperii, etc”.
Pe lângă ghenele speciale, cei de la Euriteh trebuiau să monteze o stație mecanică de sortare a deșeurilor, cu mai multe benzi, pe un amplasament pus la dispoziție de Primăria Cluj Napoca.
Există o serie întreagă de corespondență între reprezentanții firmei și angajații RADP Cluj în care clujenii par că nu sunt de pe aici pentru că nu oferă o locație concretă pentru amplasarea stației de sortare.
În aprilie 2018 trecuseră deja 3 luni de la semnarea contractului, dar reprezentanții primăriei clujene nu au fost în stare să realizeze proiectul tehnic pentru proiectarea halei de sortare unde avea să fie amplasată stația.
După o serie de întâlniri, în iulie 2018, cei de la Euriteh au venit pe amplasamentul unde trebuia să fie montată stația cu pereți prefabricați din beton pentru a îi monta. Însă, la sediul companiei Primăria Cluj Napoca expediase o cerere de reziliere a contractului, fără a indica vreun temei clar.
Practic, reprezentanții administrației locale i-au ”faultat” de la început pe cei de la Euriteh pentru că acest contract ar fi trebuit să ajungă la o cu totul altă societate; ceea ce, în final, s-a și întâmplat, prețul plătit pentru această dedicație fiind cei 2,5 milioane de lei!
Din punctul de vedere al RADP Cluj Napoca, lucrurile stau altfel.
Chiar dacă administrația locală nu pregătise terenul pentru amplasarea stației de sortare, ea ar fi trebuit, amplasată.
”Având în vedere că data de livrare și punere în funcțiune a stației de tratare deșeuri a fost de 16.07.2018, iar reclamanta nu și-a îndeplinit aceasta obligație, rezultă o cantitate de 55.000 tone deșeuri nedistruse până la sfârșitul anului 2018”, arată un calcul al RADP Cluj Napoca. Iar pentru recuperarea prejudiciului, cei de la RADP Cluj Napoca au reținut garanția de bună execuție în valoarea de 336.249,99 lei, depusă de Euritech.
Cei de la RADP Cluj Napoca ar trebui sancționați și pentru că au mințit în fața judecătorilor. La dosarul de judecată există un raport care arată că nici măcar la sfârșitul anului 2019 angajații administrației Boc nu săpaseră groapa pentru amplasarea stației de sortare.
”Din concluziile raportului de expertiză se reține faptul că la data de 25.11.2019 când a avut loc ieșirea la fața locului în vederea realizării expertizei, nu erau realizate condițiile de montaj – respectiv golurile tehnologice, diferența de nivel pentru presa de balotaj”, arată raportul. Totodată, în raportul de expertiză s-a consemnat faptul că la fața locului, deși în caietul de sarcini se specifica faptul că există sursă de energie electrică, expertul a precizat că această sursă de energie electrică există în zonă, dar nu există legături electrice la locul indicat pentru instalarea stației contractate.
Mai mult, potrivit contractului dintre SC Euritech și Primăria Cluj Napoca, administrația locală avea obligația de a recepționa produsele și de a asigura paza acestora, prevăzându-se faptul că terenul pe care urma să fie instalată stația este iluminat, împrejmuit și păzit. Însă, la momentul deplasării expertului la fața locului s-a constatat că nu există nici o construcție-depozit care să poată adăposti produsele, materialele și componentele ce trebuiau livrate. Potrivit expertizei, în lipsa unor spații de depozitare, componentele ce trebuiau livrate riscau să se degradeze, în special cele care aveau echipamente electrice și electronice.
Practic, cei de la RADP Cluj și-au bătut joc de acest contract și au făcut tot posibilul ca el să fie reziliat.
Acum contractul respectiv este încheiat cu firma MEGATITAN din Beclean, patronată de un om de afaceri care a pornit în lume cu 7 kg de nuci și o cergă (!).
Faliment și afaceri penale
În 2018, firma Euriteh a intrat în faliment. La vremea respectivă, societatea era patronată de soții Viorica și Emilian Gherdan, doi orădeni implicați în afacerile cu deșeuri. Ei au câștigat licitații similare în majoritatea orașelor din țară care au primit bani pentru a îngropa în subteran pubelele speciale de colectare selectivă a deșeurilor. De câștigarea unora dintre licitații se leagă o serie de controverse legate de prețul contractelor dar și de faptul că firma este acuzată de o companie spaniolă că ar fi furat tehnologia privitoare la platformele subterane de colectare a deșeurilor.
O explicație pentru succesul afacerilor pe care le au soții Gherdan ar putea consta și în asocierea pe care o aveau cu un personaj controversat, care a făcut și arest preventiv în cadrul procesului în care este judecat.
Soții Gherdan sunt asociați cu Goga Vlad Cristian, implicat, alături de MÎNDROIU ADRIAN, fost director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu – AM POSM şi la Direcţia Fonduri Structurale (DFS) din DG AMPOSM, FRANK NICOLAE, administrator al unor societăți comerciale de consultanţă, CIMPOCA DANIELA şi BĂRBAT IULIA, în procesul de corupție al companiei Tahal.
În momentul de față, procesul de faliment al Euriteh se judecă la Tribunalul Bihor, iar în administrarea și acționariatul companiei a rămas doar Viorica Gherdan, care a devenit cetățean al statului austriac.
Fond de 50.000 de euro ”uns” funcționari publici
La data de 6 februarie 2013, doi dintre membrii asocierii infracţionale, respectiv Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian, la o întâlnire la care a participat și Mîndroiu Adrian, s-au pus de acord să constituie un fond ilicit de minimum 50.000 euro din care să plătească necuvenit funcţionarii de la nivel local care fie creează probleme în derularea contractelor cu autorităţile statului, fie trebuie mituiţi pentru obţinerea unor astfel de contracte.
În considerarea acestor intenţii, în perioada 21 februarie 2013- aprilie 2013, inculpaţii Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian (fie împreună, fie separat) s-au întâlnit cu un funcţionar din cadrul unui consiliu judeţean pentru a stabili condițiile de cumpărare a influenței acestuia pe lângă alți funcționari din același consiliu județean sau din cadrul unor furnizori de servicii pe plan local, ca autorități contractante, astfel ca anumite contracte să fie atribuite firmelor din grupul condus de Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor Mîndroiu Adrian şi Goga Vlad Cristian.
