În urmă cu aproximativ doi ani, familia Giurgiu, proprietarii unui teren din vecinătatea ansamblului rezidențial Platinia a dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local, după ce Primăria a pus în zonă interdicții de construire în vederea realizării unei căi de circulație.
în favoarea ansamblului Platinia,deţinut de Vasile Puşcaş, fostul ginere al lui Ioan Rus. Aceste interdicţii îi împiedică pe alţi proprietari vecini ansamblului rezidenţial să facă intervenţii asupra terenurilor lor, motiv pentru care familia Giurgiu și-a căutat dreptatea în instanță, acuzând primăria că susține interesele lui Sile Pușcaș. După ce Tribunalul Cluj a obligat municipalitatea la plata a peste 570.000 lei despăgubiri, recent, Curtea de Apel Cluj a dat o nouă decizie în acest caz.
Familia Giurgiu către Primărie: ”V-aţi reprezentat parţial doar propriile interese”
În primăvara anului 2017, înainte cu o lună de inaugurarea ansamblului rezidențial Platinia, Leontin şiErika Giurgiu au solicitat primăriei efectuarea procedurilor de expropriere sau revocarea prevederilor noului PUG care prevăd pentru terenul deţinut de aceştia pe Calea Moților nr. 122 interdicţia de construire. Proprietarii vecini ai ansamblului rezidenţialPlatinia au acuzat Primăria că a susţinut interesele investitorilor – SC Florisal SA şi SC Drusal SA, societăți deținute de Sile Pușcaș. Clujenii au primit interdicţie de a mai construi pe terenurile deţinute de ei pentru a extinde reţeaua stradală în favoarea ansamblului Platinia.
”În urma a numeroase demersuri efectuate de subsemnaţii pe parcursul ultimilor ani, am constatat faptul că imobilul nostru este grevat în întregime de o servitute de utilitate publică – conform previziunilor dvs. de dezvoltare a zonei – astfel cum acestea sunt cuprinse prin PUG al municipiului Cluj-Napoca. Acest aspect reiese explicit, de exemplu, din răspunsul Direcţiei Urbanism în care ni se spune fără niciun fel de echivoc că imobilul subsemnaţilor este necesar dezvoltării infrastructurii de circulaţie pentru zona Calea Moţilor – str. Uzinei Electrice, stabilindu-se că este o zonă de servitute publică, în totalitate.
În motivarea adresei mai sus arătate ni se mai arată faptul că, datorită unor documentaţii anterioare întocmite de proprietari privaţi (a se vedea HCL 482/2014 – beneficiar SC Florisal SA şi SC Drusal SA) s-au aprobat lucrări care implica construcţia unor reţele stradale aferente imobilelor pe care dezvoltatorii le-au edificat în zonă, pe proprietatea dânşilor, privată. Ulterior adoptării unor astfel de documentaţii, dvs. prin noul PUG al municipiului Cluj-Napoca (prin HCL 493/2014), pentru a susţine interesele private ale acestor investitori, aţi considerat necesar a dezvolta în continuare zona (din punct de vedere al infrastructurii stradale – cele private edificate de cei arătaţi mai sus nefăcând faţă unui trafic atât de intens cum este cel care va fi consecinţă a ridicării investiţiilor imobiliare), dispunând faţă de proprietatea noastră, considerând-o de interes public şi impunând interdicţiafaţă de subsemnaţii de a construi orice pe terenul nostru – acesta fiind destinat conform noii dvs. viziuni (care reiese din PUG al municipiului) extinderii reţelei stradale de către dvs., pentru preluarea traficului rezultat al HCL 482/2014 şi al dezvoltării zonei. Vă învederăm încă de la acest moment atitudinea pe care dvs., ca instituţie, aţi avut-o faţă de subsemnaţii, de discriminare, în măsura în care în zonă aţi admis posibilitatea construirii pe terenuri învecinate nouă, considerând însă a indisponibiliza imobilul nostru pentru a deservi reţeaua stradală a municipiului”, se arată în plângerea prealabilă formulată de familia Giurgiu prin avocat Crina Ioana Ciocian.
Giurgiu Leontin şiErika consideră că primăria şi-a reprezentat propriile interese, tratându-i cu indiferenţăşi nepăsare pe ceilalţi proprietari din vecinătatea ansamblului rezidenţialPlatinia.
”Separat de argumentele de ilegalitate subliniate mai sus în adoptarea unui astfel de PUG, vă încunoştinţăm de asemenea despre faptul că procedurile pe care ar fi trebuit să le urmaţi în cazul în care aţi fi înţeles să vă respectaţiatribuţiile se serviciu legate de emiterea unui document atât de complex, cu implicaţii atât de numeroase din punct de vedere juridic, cum este PUG al municipiului Cluj-Napoca, vă impuneau, în temeiul Legii 255/2010 să procedaţi la efectuarea procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publică – în acest sens fiind stabiliţi atât paşii pe care trebuia să îi urmaţi, cât şi termenele în care trebuiau efectuate aceste proceduri de expropriere.
Or, în cazul nostru, alături de faptul că o parte din terenul care ne aparţine a fost folosit anterior pentru extinderea străzii Moţilor (dvs. nefăcând nici măcar pentru această bucată procedurile de expropriere până la acest moment), aţiînţeles doar să faceţi complet inutilizabil şi restul de suprafaţă care ne aparţine, de mai bine de doi ani. Astfel, cum Legea 255/2010 vă impune obligaţiile pe care le aveaţi ca expropriator, aceeaşi lege vă stabileşteşiobligaţiileşi vă impune termene stricte pe care trebuie să le respectaţi, nicidecum vă dă posibilitatea ca abuziv să ”consideraţi” că într-un ”viitor” să aveţi nevoie de terenul subsemnaţilor, fără a efectua în plus nici un alt demers, nici de expropriere, nici de a ne permite utilizarea acestui teren – conform atributelor dreptului la proprietate pe care le avem. Or, dvs., prin atitudinea pasivă pe care o aveţi ca instituţie, în afara faptului că aţi prevăzut în PUG necesitatea utilizării terenului nostru pentru extinderea arterelor de circulaţie (făcându-l astfel inutilizabil), nu aţi demarat niciun fel de procedură care să deblocheze această situaţie pentru noi.
Dvs. sunteţi la acest moment în situaţia în care v-aţi reprezentat parţial doar propriile interese, acţionând însă abuziv din punct de vedere al atitudinii de impasivitate avute faţă de noi, ca proprietari direct afectaţi de reglementările dvs.”, arată familia Giurgiu.
Primăria scoate bani din buzunar
Deoarece reprezentanții primăriei nu și-au aplecat urechea la doleanțele familiei Giurgiu, cei doi clujeni au dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local şi cer Tribunalului Cluj să constate valoarea prejudiciului pe care l-au adus prin utilizarea suprafeţei de teren, prin extinderea Căii Moţilorşi stabilirea valorii cumulate a imobilului teren, în întregime, cât şi a prejudiciilor aferente neîndeplinirii procedurilor de expropriere, de la momentul indisponibilizării până la momentul finalizării cercetării judecătoreşti.
În iulie 2018, Tribunalul Cluj le-a admis celor doi clujeni în parte cererea de chemare în judecată și a obligat municipalitatea la plata de aproape 573.000 lei despăgubiri.
”Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Giurgiu Leontin şi Giurgiu Erika în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, având ca obiect expropriere şi în consecinţă: Obligă pârâtul Municipiul Cluj-Napoca să plătească în favoarea reclamanţilor despăgubiri în cuantum de 572.836 lei pentru imobilul în suprafaţă de 554 mp., înscris în C.F. nr. 267367 Cluj-Napoca cu nr. top. 11186, situat în mun. Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 122. Respinge capetele de cerere formulate în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca având ca obiect:constatarea instituirii servituţii de utilitate publică asupra întregului teren proprietatea reclamanţilor, situat în mun. Cluj-Napoca, str. Moţilor, conform P.U.G. aprobat prin H.C.L. nr. 493/2014; constatarea refuzului pârâţilor de a finaliza procedura de expropriere şi obligarea pârâţilor la emiterea deciziei de expropriere, în caz contrar sentinţa ce se va pronunţa să ţină loc de act translativ de proprietate, apt de întabulare Ia act de manifestarea de voinţă a reclamanţilor în sensul solicitării cheltuielilor de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare”, se arată în soluția pe scurt.
Municipiul Cluj-Napoca a declarat apel împotriva acestei sentințe, iar recent, Curtea de Apel Cluj a dat o nouă soluție, iar despăgubirile au scăzut cu mai bine de 100.000 lei, respectiv municipalitatea trebuie să le plătească clujenilor aproape 470.000 lei.
”Admite în parte apelul declarat de pârâtul M.Cluj-Napoca şi de pârâtul C.L. al mun.Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 318 din 11 iulie 2018 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. ****, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pe pârâtul M.Cluj-Napoca la a plăti în favoarea reclamanţilor suma de 469.436 lei pentru imobilul în suprafaţă de 454 mp. înscris în CF. nr. 267367 Cluj-Napoca nr.top. 11186, situat în mun.Cluj-Napoca, str. Moţilornr.122. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare”, se arată în soluția pe scurt din 29 ianuarie 2019.
Ca de obicei
Altceva mai bun nu aveau de facut?