De la oameni angajați la CAP până la profesori, clujenii care au turnat la Securitate au făcut-o cu simțul răspunderii, unii dintre ei fiind recompensați cu bani pentru delațiunile făcute. Însă, după Revoluție unii dintre nu s-au ascuns în anonimat, ci au continuat să facă parte dintre cei care au condus comunitățile din Cluj. Printre turnătorii clujeni pot fi enumerați fostul decan de la Facultatea de Psihologie din cadrul UBB, Vasile Preda sau fostul primar al comunei Florești, Gligor Gherman, care a fost implicat și într-o serie de scandaluri cu titluri de proprietate. De altfel, majoritatea celor deconspirați de CNSAS că au fost turnători la Securitate au vrut să candideze pentru funcția de primar din comunele clujene sau au fost aleși în cadrul consiliilor locale. Este demn de menționat cazul consilierului local din Dej, Eugen Jecan, care înainte de 1989 a fost încadrat de Securitate la direcția Învățământ, iar după ce a fost ales în consiliul local al municipiului Dej, a făcut parte, în mod ironic, tot din comisia de Învățământ a Primăriei Dej.

 

 

O bătea că umblă cu ”martorii”

Unul dintre turnătorii la Securitate deconspirați de CNSAS este BARTA ATTILA ANDREI, fost membru C.L. la Mănăstireni. Potrivit notelor date de Barta, la ”modă” erau turnătoriile date împotriva Martorilor lui Iehova.

Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. 01/1/3399  din 03.11.2009,  pârâtul a fost recrutat la data de 18.12.1984, pentru supravegherea informativă din cadrul  C.A.P. Mănăstireni. A semnat  angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „DINU”. Ceea ce l-a recomandat  pe pârât ca fiind pretabil la recrutare, a fost faptul ca era „membru al grupei de sprijin a organului  local de miliție, în care calitate și-a adus un aport substanțial la prevenirea și descoperirea  unor fapte antisociale. A dat dovadă de fermitate și vigilență,  combativitate revoluționară față de cei care au fost pretabili ori au comis  astfel  de  fapte.  Susnumitul a furnizat până în prezent date de interes  pentru organele noastre, date ce au fost verificate și exploatate în luarea unor măsuri preventive”, arată referatul securistului.

„Sursa vă informează, cu privire la V. I. din Dretea, că aceasta continuă să desfășoare activitate de atragere de persoane în cadrul  sectei <Martorii lui lehova>. Acest lucru  s-a întâmplat cu A. V. care,  cu toate  că a fost internată în spital, merge la ea și îi citește din Biblie. Sursa cunoaște acest lucru din discuțiile purtate cu soțul acesteia”, arată una dintre turnătoriile lui Barta.

Potrivit CNSAS, ca urmare a acestor informații, pârâtul a fost  dirijat cu sarcini pe lângă persoana  semnalata pentru „a  urmări în continuare activitatea acestuia pentru a stabili dacă caută să lămurească și alte persoane pentru a le atrage la sectă, dacă organizează în satul Dretea adunări ale sectei”.

Conformându-se sarcinilor trasate, Barta a informat urmatoarele: ”Din discuțiile purtate de sursă cu numitul M. E., brigadier zootehnic la ferma Dretea, acesta a stabilit că numitul V.  I.  continuă să o  cheme la domiciliul său pe A.  V.  pe  care o îndoctrinează cu  religie  iehovistă, fapt pentru care soțul  acesteia  mereu o bate și are situație conflictuală în familie. De asemenea,  A. V. spune că, orice i s-ar întâmpla, nu se mai Iasă de această secta!”.

 

Cuc, fostul primar din Florești, își avea cuibul la UBB

După ce, înainte de 1989, Gligor Gherman a fost unul dintre cei mai prolifici turnători din Cluj, după Revoluție s-a înscris în PSD, a fost consilier local și, ulterior, primar al comunei Florești. De numele lui se leagă un scandal cu eliberarea unor titluri de proprietate pentru mai multe suprafețe de teren din zona Muzeul Apei din florești. Ulterior în zona respectivă au fost edificate mai multe imobile, printre investitori numărându-se și fostul patron al afacerii Ursus, Octavian Buzoianu.

Gherman  Gligor a fost recrutat, în calitate de  gazdă a casei  de întâlniri, la data de 11.09.1982, cu numele conspirativ „CUC” (1982 – 1985) și „FLACĂRA” (1986-1988).  Recrutarea este confirmată în afara  consemnărilor făcute de ofițerii de securitate și de existența angajamentului olograf.

În angajamentul semnat, fostul primar al Floreștiului spunea că „mă angajez să pun la  dispoziția  organelor  de securitate biroul ce il  dețin la locul de muncă și să nu divulg la nimeni acest lucru”.

Potrivit CNSAS,  pe parcursul celor șapte ani de colaborare, biroul lui Gherman din cadrul Universității ”Babeș – Bolyai” a oferit condiții optime de întâlnire cu rețeaua informativă, fapt dovedit de relatările ofițerulul de securitate care specifica: „De la  data  recrutării  și până în  prezent casa de întâlniri  <CUC>  a fost folosită foarte  intens”; „în  această casă de întâlniri, vor  fi  introduși în continuare următorii          informatori:  <CLAUDIA>, <VIORICA>,  <PAMELA>, <FLORIN>,  <NICU> și <BOGDAN>”.

Pentru sprijinul acordat organelor de Securitate, prin punerea la dispoziție a biroului său, pârâtul a fost recompensat de trei ori cu suma de 300 lei. Ofițerii Securității au arătat într-un raport că ”Recrutarea s-a efectuat pe baza sentimentelor patriotice la locul de muncă al candidatului.  (…) I s-a  propus  să pună la  dispoziția organelor de securitate biroul său, în  timpul când acesta nu este ocupat. A fost de acord cu acest lucru, s-a oferit ca în cazul în care am avea nevoie de alt mobilier, în afara celui existent, să-I procure.  I-am spus că nu este nevoie, mobilierul existent fiind corespunzător cerințelor noastre. Întrucât nu avea decât o cheie, mi-a spus că în cel mai scurt limp, 2-3 zile, va schimba închizătoarea și pot să merg  să-mi dea o cheie. Am efectuat o întâlnire cu gazda casei de întâlniri  <CUC>  în  vederea  recompensării sale. Cu  această ocazie am discutat și problema folosirii  biroului său de către noi,  lucru  cu care gazda a fost încă o dată de acord. În relațiile cu organele de securitate, acesta manifesta  solicitudine și atașament. Acceptarea  s-a realizat voluntar, cu atât mai mult cu cât „recrutarea s-a efectuat pe baza sentimentelor patriotice”, arată ofițerul de Securitate în referatul făcut pentru Gherman.

martorii lui iehova

Bradu îi turna pe pocăiții din Râșca

ILEA ARDELEAN a fost până de curând membru în Consiliul Local din comuna Râșca și în 2012 a candidat pentru postul de primar din partea liberalilor, însă nu a câștigat alegerile.

A fost recrutat în calitate de colaborator în anul 1986 de Inspectoratul Județean de Securitate Cluj, Postul de  Miliție  Râșca, cu numele conspirative „VICTOR  VICTORAȘ (1986 – 1988) și „BRADU” (1987 -1988),  „în  scopul îmbunătățirii    supravegherii informative  generale cu proprietate individuală din  Comuna  Râșca, dar  mai ales a elementelor cunoscute ca foști legionari sau cu preocupări sectante”, semnând angajamentul la data de 29.04.1986.

Una dintre turnătoriile lui Ilea arată în felul următor: „sursa vă informează despre faptul că în satul Dealu  Mare există mai multe familii  de pocăiți, secta penticostală, care se  adună în fiecare zi de duminică, de  2 ori pe zi, o data dimineața în jurul orelor 9 până în jurul orelor 12, pe urmă pleacă acasă și se întorc în jurul orelor 18, la locuința numitului T.l., care este și predicatorul lor”.

Într-o altă notă informativă din data de 23.06.1988, fostul consilier local scria: „sursa vă informează  despre numitul A.G. din satul Dealu Mare, care face parte din cultul penticostal,  organizația  Dealu    Mare, unde  este predicator numitul  T. I.  Adunarea o fac la domiciliul predicatorului în fiecare zi de duminică.  A.G.  are un număr de 11 copii care sunt majoritatea minori. În  luna septembrie 1988, a organizat o nuntă la fiul lui  G. în comuna Baciu, iar soția acestuia face parte tot din cultul penticostal. Aceștia locuiesc în comuna Baciu.

Potrivit CNSAS, denunțarea de către părât a existenței unei grupări religioase neagreate de autoritățile  comuniste și ale  cărei întâlniri aveau, în consecință, caracter secret, se înscria în sfera delațiunilor ce se  refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra  celor vizați.

 

Jecan făcea Învățământ la Dej de pe vremea Securității

Până în 2011, JECAN EUGEN a fost membru în cadrul Consiliului Local din Dej și a făcut parte din Comisia de Învățământ – Cultură. De fapt, el a funcționat și înainte de 1989 în comisia de Învățământ, doar că în cadrul Securității clujene, unde a fost racolat ca informator ca să își toarne colegii de facultate și de muncă.

A fost recrutat de către lnspectoratul Județean de Securitate Cluj, pentru încadrarea informativă a unui coleg de facultate, iar ulterior, în anul  1984, a fost  reactivat ca informator de către Securitatea Municipiul  Dej pe linia problemei  ”Învățământ”. În perioada 1985 – 1986, Jecan a fost reînregistrat în   calitate de colaborator de către lnspectoratul de Securitate al Municipiului Sibiu, după care, în anul  1987, a revenit la Dej și a fost  reînregistrat în evidențele Securității Municipiului Dej. A semnat angajamentul, având numele conspirative de colaborator ”SPIC7”, ”SPIK” și ”MIRCEA”.

”În perioada în care a funcționat ca profesor la liceul Andrei Mureșanu din Dej, pârâtul a furnizat organelor de Securitate mai multe note informative  referitoare  la atitudinile și conduita colegilor săi de serviciu. Printre acestea se remarca nota informativă redactata la data de 17.03.1988, în care pârâtul  relatează că atitudinea numitului D.Z., colegul său, despre muncă și viață nu este la înălțimea  pregătirii  sale. În continuare, pârâtul relatează despre această persoană că despre problemele majore care ne preocupă are o atitudine zeflemitoare, luând în derâdere tot ce ține de politica statului și că își desconsidera familia, preferând diverse anturaje cu persoane care au aceleași vederi”.

De asemenea, în  raportul informativ din data de 01.03.1988 se consemnează relatările  pârâtului cu  privire la comentariile făcute de colegul său  B.N., despre retragerea, de către S.U.A., a clauzei națiunii  celei  mai favorizate, ca urmare a amendamentului Jackson-Vanik. Conform acestei note, respectiva persoana aprecia că măsurite actuale ale americanilor sunt ca urmare  a măsurilor luate de România  față de B.I.R.D. (Banca Mondială la care România a aderat în 1972, n.red). În   acelați raport se consemnează relatările pârâtului, conform cărora profesorul  D.Z.  a  opinat   că  ..tot  noi  românii  vom  avea de suferit având în vedere diferențele de potențial economic ale celor două țări.

ubb-cluj

Prodecanul Facultății de Psihologie din cadrul UBB a turnat la Securitate

PREDA VASILE LIVIU este fostul Prodecan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în momentul de față fiind profesor consultat în cadrul aceleiași instituții și deținând și titlul de ”Profesor Emerit”.

Potrivit CNSAS, PREDA Vasile Liviu  a fost recrutat inițial la data de 02.12.1961, sub   numele   conspirativ   <CĂLIN CĂLINESCU>, pentru asigurarea supravegherii informative în rândul elevilor de la Școala Tehnică Sanitară din Brașov, în special a elevilor P.0  și M.P cunoscuți în evidentele Securității cu origine nesănătoasă. La aceeași dată, a semnat angajament olograf.  După  absolvire, a fost repartizat în productie, iar apoi s-a angajat la Spitalul Militar Sibiu, fiind preluat în 1964, sub același nume conspirativ de către ofițerul care deservea contrainformativ aceasta  unitate. A fost abandonat deoarece din decembrie 1964 a devenit locțiitor al Comitetului U.T.M.

Referitor la cea de-a doua perioadă verificată se reține că pârâtul a fost folosit în cadrul  Sectiei Triaj și, ulterior, a dat informații  despre o asistentă de etnie germană de la Spitalul  Militar Sibiu ce era semnalată ca având legături de rudenie în RFG.

În ce privește perioada în care acesta a dat informații în timp ce era elev la Școala Tehnică  Sanitară Brașov se constată din documentele ce însoțesc Nota de constatare emisă de  CNSAS că pârâtul a dat relații despre mai multi colegi, despre comportarea acestora, fiind întocmite rapoarte semnate de ofițerul de informații desemnat din cadrul Serviciului de Securitate Brașov. Din rapoartele întocmite în perioada 1964 – 1965 de către ofițerul de legătură, It.  maj.  I.D.  din cadrul  UM 0198/C  Sibiu se reține că pârâtul a fost folosit ca agent în cadrul sectiel Triaj, iar în perioada în care a lucrat cu ”organele de securitate a depus interes în rezolvarea sarcinilor ce i-au fost trasate”.

 

PRM-istul din Primăria Viișoara avea boală pe Iehoviști

Ioan Burciu face parte în momentul de față din cadrul Consiliului Local al Primăriei Viișoara fiind ales pe liste din partea PRM, fiind și șeful filialei de partid din Viișoara. Potrivit singurei declarații de avere a lui Burciu, singurul bun pe care îl deține este o mașină Opel din anul 1994, înrest nimic. Nici o locuință, nici un teren sau indemnizație de ales local, în afara celor 9.000 de lei pe care i-a primit de la firma Mechel.

Burciu loan a fost recrutat la data de 22.03.1985, ”pentru supravegherea informativă a unor elemente aflate în atenția noastră pe raza localității Viișoara”, arată notele de la Securitate. A   semnat angajamentul, având numele conspirativ de colaborator ”Someș”.

Potrivit CNSAS, în baza ”notelor informative, furnizate de pârât, în  perioada 1985 – 1988, și identificate în dosarul fond informativ nr. I/236425, aparținând unei persoane semnalată că ”face parte din secta ilegală <Martorii lui lehova> desfășurând o activitate intensă de atragere a tineretului”. ”Conform sarcinilor primite sursa vă informează despre numitul A.I., care în prezent lucrează în cadrul  C.M. T.C secția cabluri  de tracțiune și în prezent a fost determinat de către  numitul L.I. să devină membru al sectei Martor al lui  lehova”. Ulterior, s-a aflat că pe baza acestei informații organele de  Securitate au dispus identificare și contactarea persoanei semnalate (A.I – n.n.). O altă turnătorie semnată de Ioan Burciu arată cum ”sursa vă informează că numita C.S. din com. Viișoara, sat Urea, care lucrează la  C.A.P. Urea, care  din datele pe care le rețin reiese că s-a hotărât să adere la una din sectele religioase lehoviste. Din datele pe care le rețin menționez că susnumita a fost influențată să adere la secta religioasă de către fam. L. M. si I”.  CNSAS arată că, urmare a informațiilor fumizate de către  domnul BURCIU, toate persoanele semnalate au fost avertizate de organele de Securitate.

Sebastian Albescu

11 COMENTARII

  1. INAINTE DE 1989 ERA TURNATOREL SECURITEANU CARE TURNA LA SECURITATE OAMENI DIN SOCIETATE MAI INVATATI SI TURNATOREL MILITIANU DE LA SATE SEMNAU STATUL DE PLATA PTR 500 DE LEI COTCODACEAU DACA AUZEAU VORBIND CEVA SUSPECT SAU DACA DUCEA UN AMARAT O PLASA DE CARTOFI DE LA CAP IN SCHIMB EI FURAU CU SACII SI CARUTA. ACUMA AVEM TURNATOREI POLITICIANU SAU CONSILIER TURNATOREANU IN PRIMARII CU O LEAFA DE VREO 450 LEI DEPINDE LA CATE SPOVEDANII PARTICIPA POATE NU VA VINE SA CREDETI DAR OAMENII ASTIA DEPUN JURAMANT.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here