Conform Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj, judetul întâmpina unele probleme în ceea ce priveste poluarea aerului, a apelor, a solurilor si, nu în ultimul rând, poluarea fonica. În acest sens legislatia de mediu impusa de normele UE este încalcata de unele dintre societatile din judet.
Municipiul Cluj – Napoca este al cincilea mare oras din tara, înregistrând o dezvoltare spectaculoasa în domeniul industrial înca din anii ‘50, când a devenit principalul centru urban din Depresiunea Transilvaniei. Poluarea mediului si poluarea fonica au devenit o problema pentru locuitorii judetului, o data cu cresterea numerica a populatiei care a impus o presiune prin sporirea cerintelor de viata, de hrana, locuintei etc.
Poluarea mediului consta în a face ca aerul, apa, mediul de viata sa devina nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deseurilor industriale, a gazelor de esapament etc. Conform Compartimentului de Relatii Publice si Comunicare al Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj, la nivelul judetului, instalatiile care cad sub incidenta directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii sunt considerate instalatii cu potential risc de poluare. O parte dintre aceste instalatii au fixate perioade de tranzitie, stabilite în urma negocierii cu Comisia Europeana în scopul conformarii cu prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, în baza estimarilor de costuri si a justificarii solicitarilor, furnizate de operatorii de activitate. În judetul Cluj exista 25 de instalatii care trebuie sa se conformeze.
Marii poluatori
Printre zonele industriale care afecteaza judetul Cluj se numara zona Institutului Minier Cluj, zona SC Somes Dej SA, zona Mechel Câmpia Turzii, SC Rigips Turda si fosta fabrica Cimentul, actuala SC Holcim SA Turda. Printre principalele probleme ale Clujului privind poluarea se numara si lipsa spatiilor verzi. Conform Primariei municipiului, din raportul dintre spatiile verzi publice si numarul locuitorilor rezulta un indice de 7,18 mp/locuitor, cu mult inferior indicelui normal pentru orasele cu peste 100.000 de locuitori ( 17-26 mp/locuitor). În aceeasi ordine de idei, în cartierele Manastur, Marasti si zona industriala estica exista o lipsa acuta a spatiilor verzi.
Efecte asupra organismului
Poluarea excesiva cu gaze de esapament si cea fonica rezulta din lipsa unei centuri de ocolire a orasului si numarul tot mai mare de autovehicule fata de numarul mic al spatilor de parcare. O problema majora a municipiului consta în faptul ca autovehiculele elimina o cantitate mare de plumb în atmosfera prin gazele de esapament. Poluarea aerului cu plumb poate avea efecte toxice asupra organismului uman, iar articulatiile, sistemul nervos sau organele vitale precum rinichii sau organele de reproducere pot fi grav afectate. Poluarea aerului cu particule în suspensie favorizeaza dezvoltarea unor afectiuni ale sistemului cardiovascular, respirator si a astmului bronsic. Cel mai poluat cartier din orasul Cluj este Iris, motiv pentru care si valoarea apartamentelor din acest cartier a scazut considerabil. Din cauza poluarii fonice nu doar municipiul Cluj-Napoca are de suferit, ci si comunele si orasele învecinate.
O alta zona afectata este sensul giratoriu din centrul orasului Câmpia Turzii, unde s-a înegistrat o valoare de 74,1 dB, fiind considerata o zona critica în ceea ce priveste poluarea fonica. O alta problema cu care se confrunta Clujul este generata de depozitele de deseuri menajere si industriale. Cantitatile de deseuri menajere sunt tot mai mari, motiv pentru care se impune o colectare selectiva a deseurilor chiar la sursa de unde provin. Astfel este necesara realizarea unui depozit ecologic zonal pentru depozitarea deseurilor urbane. Depozitele de deseuri industriale sunt si ele o problema, fiind necesara implementarea unui sistem corespunzator de eliminare a deseurilor spitalicesti si a altor deseuri periculoase. Potrivit Primariei judetului, un caz care are nevoie de rezolvare este acel al deseurilor din ambalaje, si mai ales din gestionarea necorespunzatoare a acestora.
Adina Fartusnic
