Cluj-Napoca, cel mai mare oras de provincie

Rezultatele provizorii ale Recensamantului 2011 plaseaza Clujul in randul judetelor cu cea mai numeroasa populatie, iar municipiul Cluj-Napoca in topul oraselor de provincie, dupa numarul de locuitori. Rezultatele finale vor include si numarul celor recenzati din structurile MAI, care nu intra in rapoartele remise luna aceasta, dar nu vor reusi sa treaca populatia Romaniei de pragul de 20 de milioane de locuitori.

Rezultatele finale provizorii ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor (RPL) 2011 arata ca suntem mai putin de 20 de milioane de romani. In cadrul Recensamantului 2011 s-au numarat 19.599.506 de persoane prezente, temporar plecate sau plecate pentru o perioada mai mare. Aceasta reprezinta cu aproximativ doua milioane mai putini romani decat la ultimul recensamant, cel din 2002, cand s-a numarat o populatie de 21,8 milioane de persoane. Chiar daca numarul total urmeaza sa mai creasca, este foarte putin probabil ca va ajunge la plafonul de 20 de milioane de romani.

Capitala incontestabila a Transilvaniei

Codrea Pop, directorul executiv al Directiei Regionale de Statistica Cluj, a discutat pentru Gazeta de Cluj rezultatele provizorii ale recensamantului. „A scazut populatia in mod deosebit in Turda, multi au parasit localitatea datorita lipsei de locuri de munca. Oricum, scaderea populatiei in judetul Cluj a fost mai mica decat in alte judete, in jur de 17%, ceea ce nu e mult, daca luam in considerare sporul natural negativ din ultimii ani. In plus, din judetul Cluj au plecat cel putin 17.000 de persoane pe o perioada mai mare, pentru a lucra in alta parte. Majoritatea sunt plecati in alte tari la munca”, a explicat Pop.
Acesta a precizat ca datele finale detaliate vor fi facute publice cel mai probabil peste un an, cele prezentate luna aceasta fiind calculate pe baza centralizatoarelor, si nu a formularelor de recenzare. Dupa ce aceste formulare vor fi inregistrate in totalitate, se pot face calcule legate de structura ocupationala, nivelul de pregatire al populatiei si alti indicatori inclusi in chestionar. „Un fapt bun este ca municipiul Cluj-Napoca a devenit al doilea oras a marime al tarii, ceea ce demonstreaza ca este un pol de atractie, un veritabil centru al Transilvaniei”, a adaugat directorul de la Statistica.
Un rezultat surprinzator se refera la faptul ca, din cinci orase de provincie in 2002 cu populatia de peste 300.000 de locuitori, acum mai sunt doar doua: Cluj-Napoca si Timisoara. Municipiul Iasi, care in 2002 era pe primul loc al ierarhiei resedintelor de judet, cu peste 321.000 de locuitori, a ajuns in 2011 sa aiba 263.000, potrivit rezultatelor provizorii ale recensamantului din 2011. Ierarhia celor mai mari orase din tara s-a schimbat, iar scaderile in unele orase au ajuns sa fie de aproape 30% fata de ultimul recensamant.
Cea mai mare scadere, din punct de vedere al numarului de locuitori, a suferit-o municipiul Galati, care de la 298.589 de locuitori in 2002, a scazut cu 67.385 (22,56%) si a ajuns la 231.204 locuitori in 2011. Primele locuri, in ceea ce priveste numarul de locuitori, sunt ocupate de Cluj-Napoca – 309.136; Timisoara – 303.708; Iasi – 263.410 locuitori.

Judet de categorie grea

Datele provizorii comunicate de INS arata ca judetul Cluj are o populatie stabila 659.370 de persoane. Din totalul populatiei stabile, 434.200 persoane aveau domiciliul sau resedinta in municipii si orase (65,9%), iar 225.200 de persoane locuiau in comune (34,1%). Din punctul de vedere al marimii populatiei stabile, judetul Cluj se situeaza pe locul 4 in ierarhia judetelor.
In ceea ce priveste numarul clujenilor, acesta este de 309.136, in timp ce in Turda locuiesc 43.472 de persoane, in Dej – 31.702, in Campia Turzii – 20.677 iar in Gherla – 20.203. Recensamantul a calculat separat populatia comunelor limitrofe ale orasului, astfel ca cele aproape 22.000 de persoane care locuiesc in Floresti, plus cele circa 10.000 de persoane din Apahida si tot atatea din Baciu nu au fost calculate la totalul numarului de locuitori din Cluj-Napoca.
Rezultatele provizorii ale recensamantului mai releva ca, din totalul populatiei stabile a judetului, 79,38% sunt romani. S-au declarat de etnie maghiara 103.500 persoane (15,69% din populatia stabila) iar de etnie roma 22.500 persoane (3,41% din populatia stabila). Aceleasi rezultate arata ca numarul mediu al camerelor de locuit pe o locuinta este de 2,4 camere de locuit/locuinta, judetul Cluj situandu-se sub media inregistrata la nivel national (2,7 camere/locuinta).

Milionul lipsa

Traian Rotaru, profesor universitar de demografie la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Babes-Bolyai, este de parere ca rezultatele comunicate pana acum nu cuprind o parte din populatia Romaniei. „Din ceea ce au comunicat cei de la INS rezulta ca un numar foarte mare de locuinte nu au fost recenzate, in jur de un milion de persoane. O parte din acestia sunt plecati in strainatate si nu au existat persoane care sa raspunda pentru ei, iar altii nu au primit recenzorii. Aceste lipsuri ne fac sa ne intrebam cat anume din populatia tarii a scapat acestui recensamant. Si ce e populatia stabila a Romaniei, pana la urma”, a declarat Rotariu.
Profesorul a adaugat ca numarul fara precedent de persoane lipsa la recensamant este relevat si de celelalte calcule preliminare facute publice de INS. „Am indoieli, si am avut de la inceput, legate de organizare. Nu neaparat de cea de la INS, ci in sensul mai larg al termenului, care tine de implicarea institutiilor statului in acest proces, incepand de la finante si pana la organizarea regionala si supravegherea operatorilor. Cred ca au existat diferente majore. Iar din ceea ce s-a scris despre acest subiect, am indoieli si legate de construirea formularelor, in care s-au introdus prea multe lucruri care i-au facut pe oameni reticenti in a-i primi pe recenzori si au dus la o calitate slaba a datelor”, subliniaza Traian Rotariu.
La publicarea rezultatelor finale, arata specialistul in demografie, vor exista diferente in ceea ce priveste cifrele, insa acestea ar putea scadea, in loca sa creasca, deoarece se elimina dublele inregistrari. „Studentii recenzati la Cluj, care au fost declarati si de parinti in localitatea natala, reprezinta un exemplu de dubla inregistrare. Pe de alta parte, trebuie gasita o modalitate de a completa informatiile pentru acel milion de persoane care nu a fost recenzat. Trebuie gasite modalitati de coroborare a datelor, gospodariile in care nu s-a intrat se puteau descrie pe baza datelor existente la institutiile statului. Daca recensamantul isi pierde caracterul exhaustiv, isi pierde rostul, puteam la fel de bine sa facem un sondaj”, concluzioneaza Traian Rotariu.

Mai este de adunat

Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensamant atentioneaza ca numarul de persoane recenzate nu trebuie confundat cu populatia stabila a Romaniei, motivand: „Numarul de persoane recenzate nu este egal cu numarul de persoane cuprins in populatia stabila a Romaniei, deoarece nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda auto-inregistrarii, nu cuprinde persoanele din spatiile colective de locuit, nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MapN, MAE, MAI etc., include parte din persoanele plecate din tara pe perioada indelungata (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodariei din tara). Asadar, orice comparatie intre informatiile difuzate astazi si datele oficiale privind populatia stabila a Romaniei, rezultate in urma precedentelor recensaminte de populatie, din 1992 sau 2002, sunt lipsite de relevanta”.  
Comunicatul de presa remis de Institutul National de Statistica (INS) prezinta rezultatele provizorii prezentate de Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale a RPL, care a centralizat la nivel national informatiile generale referitoare la numarul populatiei stabile si fondul de locuinte. Datele provizorii prezentate de INS arata ca in perioada 20-31 octombrie au fost recenzate 8.387.153 de locuinte si 19.599.506 persoane. „Recensamantul populatiei si al locuintelor din Romania din anul 2011 s-a realizat in conformitate cu recomandarile Conferintei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensamintelor populatiei si locuintelor si ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind recensamantul populatiei si locuintelor”, mai arata comunicatul.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.