Institutul Naţional de Statistică (INS) a făcut publice rezultatele finale ale recensământului realizat în 2011. Potrivit acestora, Judeţul Cluj avea 691.100 de locuitori, fiind pe locul al treilea în ţară, în afară de Bucureşti. Rezultatele preliminare au arătat că municipiul Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare oraş din România, după capitală, depăşind limita de 300.000 de locuitori.
Potrivit datelor făcute publice săptămâna trecută de INS, populaţia stabilă a României este de 20.121.641 persoane, cu un milion mai mare decât o arătau rezultatele preliminare. Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane care să declare informaţiile solicitate despre aceştia, a transmis INS.
Clujul ia bronzul
Datele calculate de statisticieni arată că cele mai populate judeţe sunt Iaşi (772.300), Prahova (762.900), Cluj (691.100), Constanţa (684.100), Timiş (683.500) şi Dolj (660.500 persoane).
Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.
Deşi redusă faţă de altă state europene, proporţia persoanelor care locuiesc la oraş este de peste jumătate din populaţia ţării, de 54%, în creştere cu 1,3 puncte procentuale.
Aproape 16% din români se încadrează în grupa de vârstă a copiilor, între 0 şi 14 ani, iar populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%. Persoanele mature (25 – 64 ani) formează totuşi majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total.
S-au schimbat criteriile
”La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici”, au precizat reprezentanţii INS.
Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891.600 de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei se prezintă astfel: pentru 90,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă. Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3%, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă limba maternă pentru o persoană din o mie care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.800 persoane, din totalul celor 20.121.600 persoane. S-au declarat români 16.792.900 persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (50.900), germani (36.000), turci (27.700), ruşi – lipoveni (23.500) şi tătari (20.300). Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).
Structura confesională a fost declarată de 18.861.900 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.
Analfabetismul rămâne răspândit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011, în România erau 245.400 persoane analfabete.
Aproape jumătate din populaţia stabilă sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.818.400 bărbaţi şi 4.868.800 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745.500 persoane.
După Recensământ, INS va recalcula populaţia stabilă a ţării în perioada 2002-2011, migraţia externă, ratele de natalitate şi mortalitate, produsul intern brut pe locuitor, indicatorii specifici pieţei forţei de muncă, indicatori specifici statisticilor de sănătate, indicatori specifici de educaţie, indicatori specifici statisticilor de servicii sociale – rata de infracţionalitate – indicatori specifici statisticilor de calitate a vieţii – veniturile şi cheltuielile populaţiei – şi indicatorii riscului de sărăcie.
Diana Gabor
Rezultate preliminarii cu surprize
Un element surprinzător al rezultatelor preliminarii din februarie 2012 se referă la faptul că, din cinci oraşe de provincie în 2002 cu populaţia de peste 300.000 de locuitori, acum mai sunt doar două: Cluj-Napoca şi Timişoara. Municipiul Iaşi, care în 2002 era pe primul loc al ierarhiei reşedinţelor de judeţ, cu peste 321.000 de locuitori, a ajuns în 2011 să aibă 263.000, potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011. Ierarhia celor mai mari oraşe din ţară s-a schimbat, iar scăderile în unele oraşe au ajuns să fie de aproape 30% faţă de ultimul recensământ.
