Clujul condus prin acte adiţionale

 

Cea mai mare „eroare” face referire la cele cinci acte adiţionale de la contractul cu Iulius Mall descoperite de actualul preşedinte, documente care nu au trecut prin mâna consilierilor judeţeni. Problema este că respectivele acte, potrivit spuselor lui Tişe, nu au trecut nici prin filtrul Direcţiei Juridice din CJ Cluj, aşa cum era normal şi legal. Din păcate, cazul Iulius Mall nu este singular în istoria  fostei administraţii a judeţului.  

Dedicaţii pe bani publici

Scandalul Iulius Mall ţine de mai bine de trei ani prima pagină a ziarelor locale şi naţionale. Dacă acum trei ani, când mall-ul clujean era încă în stadiul de proiect, presa locală atenţiona opinia publică asupra faptului că licitaţia pentru concesionarea terenului pe care urma să se construiască mall-ul a fost una cu “dedicaţie”, acum au apărut noi dovezi care să susţină acest lucru. Astfel, în urmă cu câteva săptămâni actualul preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe a afirmat în cadrul unei întâlniri cu presa că a descoperit cinci acte adiţionale la contractul cu Iulius Mall care nu au fost analizate de deliberativul judeţean şi, implicit, sunt ilegale. În consecinţă, acesta a comandat un control, urmând ca în următoarea perioadă rezultatele auditului să fie date publicităţii. Actualul preşedinte al CJ Cluj menţiona, într-un interviu acordat Gazetei, că, în funcţie de rezultatele controlului, se va putea ajunge şi până la plângeri şi dosare penale împotriva celor vinovaţi. Conform spuselor lui Tişe respectivele acte fac referire la anumiti termeni din contract, la clauzele privind modalităţile şi termenele de plată şi chiar la schimbarea terenului.Potrivit acestuia, documentele au fost semnate de către Marius Nicoară, un reprezentant al Iulius Group, un funcţionar al Univers T şi încă un angajat al Consiliului Judeţean Cluj a cărui identitate nu se poate stabili în momentul de faţă.
 
Abuz şi DNA

În conformitate cu prevederile legale, orice act adiţional la un contract semnat de către Consiliul Judeţean, trebuie să aibă avizul de legalitate al Direcţiei Juridice din cadrul executivului judeţului şi, mai mult decât atât, trebuie să fie votat în plen de către consilieri. În cazul de faţă, respectivele acte, conform spuselor lui Tişe, nu au primit avizul de la Direcţia Juridică şi nici nu au trecut prin plenul CJ. În aceste condiţii, Alin Tişe s-a sesizat şi a propus un control pentru a descoperi vinovaţii pentru aceste greşeli. În funcţie de rezultate,se va putea ajunge şi până la plângeri penale şi anchete ale  DNA. Potrivit legii, preşedintele Consiliului Judeţean este iniţiatorul acestor proiecte şi el este cel care va răspunde în cazul în care o anchetă va fi pornită. Dacă auditul comandat de către Alin Tişe va demonstra că prin aceste acte adiţionale a fost prejudiciat banul public, fostul preşedinte al CJ Cluj, Marius Nicoară ar putea fi anchetat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Amnezia loveşte crunt

Ioan Petran, consilier judeţean din partea PNL a declarat că orice act adiţional la un contract realizat de CJ care nu este semnat de direcţia juridică nu are valoare legală. “Nu cunosc problema în amănunt, dar ce vă pot spune este că orice act adiţional care nu este semnat de către Direcţia Juridică şi nu trece prin Consiliul Judeţean nu are valoare legală. Dacă îmi veţi arăta respectivele acte adiţionale despre care vorbeşte domnul Tişe vom putea discuta punctual. Până atunci nu pot să mă pronunţ cu privire la legalitatea sau nelegalitatea acelora”, a spus Petran. Din păcate nici de la fostul consilier judeşean PSD, Constantin Corega nu am putut afla mai multe informaţii cu privire la aceste acte adiţionale. “Nu vă pot spune nimic cu privire la actele cu pricina. Nu am făcut parte din nicio comisie, nu cunosc problema”, a spus Corega.  

În aşteptarea verdictului

Alin Tişe a declarat că, în momentul de faţă, nu doreşte să se pronunţe cu privire la problemele acestea, urmând ca la finele auditului să facă publice aspectele depistate. „Consider că actele adiţionale pomenite sunt de natură să prejudicieze banul public, acestea fiind încheiate fără avizul comisiei de specialitate al serviciului juridic din cadrul CJ Cluj. După finalizarea anchetei voi demara procedurile legale, mergând până la acţionarea în instanţă, în caz de nevoie, pentru anularea acelor acte. Rămâne să vedem ce rezultate vor reieşi din verificările pe care le vom întreprinde. Nu pot acum să mă exprim asupra acestor aspecte, nici măcar în nume personal. Le veţi afla la momentul oportun”, a declarat Tişe.
Precizăm faptul că în ciuda insistenţelor noastre nu am putut obţine poziţia oficială a lui Marius Nicoară cu privire la aspectele semnalate.

Concesiuni „galbene”

Din păcate acesta nu este singurul caz în care actele adiţionale au “făcut legea” într-o licitaţie pentru acordarea de foloase de la administraţia judeţeană. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în cazul licitaţiei pentru amplasarea mall-ului din curtea spitalului de pneumoftiziologie Leon Daniello. Dacă iniţial acolo trebuia realizat un parking şi o clădire cu funcţiuni medicale, consilierii judeţeni au considerat că acolo este mult mai propice să se construiacă un mall. După ce proiectul a fost votat şi investiţia demarată, consilierii judeţeni au votat un act adiţional prin care Nico Invest, beneficiarul construcţiei va putea gira cu concesiuniea dacă va dori să beneficieze de un credit bancar. La începutul anului 2005, beneficiarul Akademia Center, SC Nisco Invest a primit de la Consiliul Judeţean Cluj, în concesiune un teren în suprafaţă de 4.000 mp. La un an după, consilierii judeţeni au votat, la propunerea preşedintelui Nicoară, mărirea suprafeţei concesionate de la 4.000 mp la aproape 7000 mp. Pentru că hotărîrea nu respecta noile reglementări privind achiziţiile publice, în august, acelaşi an, hotărîrea a fost revocată, pentru ca în aceeaşi şedinţă a CJ Cluj să se voteze alt proiect care prevedea fix acelaşi lucru. Adică acordarea, fără licitaţie publică, a încă 2979,67, pe lângă cei 4000 de mp acordaţi iniţial.

Augustin Stanciu