Aglomeratia din Cluj impune gasirea unor solutii prin care masinile, mai ales cele cu gabarit depasit, sa nu mai intre în oras./// La Cluj a fost aprobata construirea a doua centuri ocolitoare si s-a propus si realizarea unei autostrazi urbane/// Termenii fixati nu sunt respectati de catre firmele de constructii/// Directorul DRDP considera realizarea centurilor, mai ales a celei de sud-est, ca fiind vitala pentru Cluj.///
În 25 ianuarie a.c., municipalitatea stabilea ca prioritati pentru Cluj finalizarea celor doua centuri ocolitoare. În functie de acestea a fost votat bugetul pe 2007. Ca o prioritate era stabilita refacerea infrastructurii din municipiu, iar pe locul al treilea, potrivit comunicatului de presa, “ finalizarea centurii ocolitoare Nord-Est a municipiului Cluj-Napoca (B-dul Muncii-Apahida) si continuarea lucrarilor la centura ocolitoare Sud-Est a municipiului (Vâlcele-Apahida)”. În urma cu câteva zile, la Cluj a fost anuntata si intentia Companiei Nationale a Drumurilor si Autostrazilor de a construi o autostrada urbana care sa preia traficul din cartierele importante ale municipiului, Gheorgheni, Marasesti, Manastur si Zorilor.
Potrivit proiectului deja în executie, centura de nord-est va avea 8,3 km si va costa aproximativ 252 de miliarde. În 24 octombrie 2006 au început lucrarile la prima centura ocolitoare a Clujului. Aceasta trebuia sa devieze circulatia în zona de nord-est a municipiului, fiind proiectata sa lege bulevardul Muncii de Apahida. La numai doua zile a fost inaugurat santierul pentru centura Vâlcele-Apahida, prevazuta pentru a devia circulatia grea din Cluj-Napoca.
Prima centura, cea de nord-est, va fi realizata, potrivit comunicatului de presa al Primariei Cluj-Napoca din octombrie 2006, pe traseul Dej-Baia Mare si va urmari traseul Somesului Mic, pe ruta Bulevardul Muncii, Tetrarom II pâna în localiatea Apahida. Pentru realizarea acesteia au fost stabilite doua tronsoane cu o lungime totala de 8,36 km. Licitatia publica deschisa, de la sfârsitul lui iulie 2006, a declarat câstigatoare firma italiana Tirrena Scavi, care a surclasat celelalte patru firme înscrise: Antrepriza de Reparatii si Lucrari, Constructmod SRL, Drum Art si Consortiul Gramec.
Reprezentantii Primariei au mai anuntat ca „durata de executie a lucrarilor celor doua sectoare este de 10,5 luni calendaristice. Lucrarile se executa concomitent, pe ambele tronsoane. Valoarea totala a contractului încheiat cu firma Tirena Scavi pentru executia variantei de ocolire nord-est este de 252.757.886.730 lei vechi”.
Traficul greu-deviat prin Vâlcele
Pentru decongestionarea traficului în Cluj, s-a decis construirea unei a doua centuri destinate masinilor de calibru greu. Aceasta se va intersecta cu prima centura, va avea 25 de kilometri si va costa cca. 64 de milioane de euro. Centura ocolitoare sud–est a fost sectionata pe trei sectoare, primele doua trebuie executate de catre consortiul italian Pizzarotti-Tirrena Scavi. Ultimul tronson de patru kilometri impune conditii speciale, suprapunându-se cu Autostrada Transilvania. Acesta va fi executat de catre Vegyepszer Group. Spre deosebire de proiectul initial care prevedea doua benzi, actualmente vor fi realizate patru si, potrivit declaratiilor directorului DRDP, Eugen Cecan, “deja s-au facut exproprierile necesare pentru construirea a sase benzi”.
Cecan a declarat ca “pentru mine si pentru clujeni cea mai importanta este centura de sud-est. Aceasta ar trebui sa redirectioneze traficul greu”.
Din pacate pentru clujeni, termenii fixati pentru constructia centurii nu vor fi respectati. Cecan a precizat ca “în ultima perioada s-a mai recuperat ceva din timpul pierdut, nu foarte mult, ce e drept. Chiar daca ne asteptam ca aceasta sa fie finalizata pâna în octombrie 2008, în cazul în care vom avea parte de o iarna care sa permita continuara lucrarilor, cele mai optimiste termene pentru terminarea centurii sunt, mai-august 2009”.
În urma cu ceva timp, reprezentantii consortiului italian Pizzarotti-Tirrena Scavi au afirmat ca, responsabila pentru întârziere este firma care se ocupa de exproprieri, condusa de avocatul Mircea Costin.
Cecan a explicat ca amânarea finalizarii autostrazii se datoreaza nu numai clarificarii situatiei pamânturilor ci si unor probleme de ordin tehnic, pe care firmele constructoare ar trebui sa si le asume.
Colaborare pentru “centura”
Desi santierele vor continua sa functioneze mult peste perioada prevazuta initial, directorul DRDP Cluj a precizat ca “ firmele nu pot sa depaseasca costurile de productie prevazute în caietele de sarcini, acceptate înaintea licitatiilor organizate”. De asemenea, el a explicat ca tronsonul de aproximativ 3,6 kilometri din centura de sud-est care se va suprapune cu Autostrada Transilvania nu va afecta munca niciuneia dintre cele doua firme constructoare, Vegyepszer Group si Bechtel, fiecare având rolul sau bine stabilit.
Pentru realizarea cât mai urgenta a centurii si respectarea conditiilor specifice din zona Apahida s-a impus încheierea unui acord între DRDP Cluj, Aeroport si AN Apele Române. Astfel, AN Apele Române va trebui sa faca mici modificari, sa devieze cursul Somesului pentru ca proiectele Aeroportului si ale DRDP sa poata avansa.
Prima autostrada urbana
Luând în considerare dezvoltarea fara precedent a Clujului precum si situatia alarmanta din oras, traficul si supra aglomerarea soselelor Mihai Grecu, directorul CNADNR a propus construirea unei autostrazi urbane care sa devieze traficul din marile cartiere ale Clujului. Potrivit primelor estimari aceasta ar trebui sa aiba o lungime de cca. 30 de kilometri, iar pretul ei este estimat la 250 de milioane de euro.
Directorul DRDP Cluj a afirmat ca propunerea CNADNR este, de fapt, o certitudine. Spre deosebire de autostrada Transilvania, pentru care se vor percepe taxe, pe cea urbana nu sunt prevazute tarife de utilizare. Totusi introducerea acestora este conditionata de modalitatile prin care aceasta va fi finantata. Cecan a afirmat ca “ prefer un credit-furnizor, ar fi mai bun pentru totti, astfel constructorii vor fi constrânsi sa îsi îndeplineasca obligatiile contractuale si termenele fixate”.
Ligia Popa
