Proiectul care vizează realizarea unui Aquapark în cartierul Gheorgheni al Municipiului Cluj-Napoca este pus în „stand by” anul acesta. Administrația locală în continuare dezbate public această investiție dar se pare că pentru moment nu se poate ajunge la un consens comun cu locuitorii zonei. Prin urmare, Boc a cedat ideii de Aquapark și a luat în considerare cea a Parcului Est.
În urma cu multe luni Emil Boc anunța că va investi 30 de milioane de euro în realizarea aquapark-ului care urma să fie realizat în zona Becaş pe aproximativ 12,5 hectare. Studiul de fezabilitate al aquaparkului prevedea o construcție care să deservească ca zonă de relaxare și agrement și care să conțină o zonă de SPA și 8 tobogane acvatice. Însă, din cauza nemulțumirilor manifestate public din partea cetățenilor, realizarea proiectului a fost abandonată pentru anul acesta, în schimb, în locul acestuia, se ia în considerare din nou amenajarea celui mai mare parc din Cluj-Napoca.
Dezbateri fără sfârșit pe tema AquaPark-ului
Proiectul Aquapark a fost larg dezbătut atât în ședințele Consiliului Local, cât și în presă sau în mediul online. Domnul Primar Emil Boc de a lungul ieșirilor sale publice a susținut cu tărie realizarea proiectului, argumentând contra orice nemulțumire manifestată de către cetățeni sau de către diversele asociații care s-au opus. Situația însă s-a schimbat. Dacă în primăvara anului trecut s-a discutat despre schimbarea locației Aquaparkului, acum se pare că s-a renunțat de tot la această idee proiectul nemaifiind printre prioritățile Municipiului, cel puțin pentru anul 2020. Valoarea Aquapark-ului a fost estimată la aproape 200 de milioane de lei, dintre care 125 de milioane ar fi fost costurile construcției și a montajului iar restul investiției reprezentând dotările. În perioada următoare va fi organizat în schimb un concurs de soluții pentru amenajarea Parcului Est, care va avea un buget total de 5,5 milioane de lei. Pentru anul 2020 a fost bugetată suma de 500.000 de lei care să meargă spre acest proiect.
De ce s-au opus cetățenii proiectului AquaPark
La aflarea propuneri de construcție a unui Aquapark în Cartierul Gheorgheni, locuitorii din vecinătate s-au mobilizat imediat, opunându-se ferm acestui proiect. În primă instanță aceștia au trimis o scrisoare deschisă prin care au subliniat mai multe probleme care ar fi putut apărea odată cu construcția AquaPark-ului. Dezbaterile Consiliului Local au continuat în același ritm, cetățenii venind cu argumente clare precum: „Acoperă cu beton și construcții 50% din parcul Între Lacuri existent. Se desființează terenul de basket și pista de alergare din parcul de acum. Pe străzile Dunării, Tulcea, Galați nu există piste de biciclete, singurul loc de joacă pentru copii fiind actualul parc. Se desființează pista de biciclete. În aceeași zonă, singurul loc de joacă cu iarbă naturală este în parcul Între Lacuri. Zona existență se desființează, va fi acoperită de Aquapark. Nu respect PUG-ul în vigoare. Zona Aquapark-ului figurează ca (uVA) – Zonă verde (scuaruri, grădini, parcuri cu acces public nelimitat)”.
În cadrul dezbaterilor publice au participat și proprietarii terenurilor în cauză, printre care se numără familia Sima care deține un teren de aproximativ 1400 mp și drumul deţinut în coproprietate de 3265 mp pe care Primăria Cluj-Napoca a decis să-l înscrie în categoria de teren „arabil” după intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (PUG) în anul 2014. Prin urmare din cauza PUG-ului, familia Sima este obligată să-și folosească proprietatea ca și parc după ce RADP-ul le-a luat ilegal terenul pentru care au fost nevoiți să se judece ani de zile în instanță. Cerința familiei Sima către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a fost de anulare parțială a Hotărârii Consiliului Local prin care a fost aprobat noul PUG, însă fără ca aceștia să obțină vreun câștig de cauză.
Familia a trimis și o plângere Primăriei Municipiului prin care susținea că s-au luptat în instanță ani de zile pentru a-și recupera terenul: ”Ne-am recuperat terenul după ani de zile de procese în instanţă cu RADP-ul, care ne-a luat ilegal terenul şi care a beneficiat de credite girate cu proprietatea noastră chiar şi în timp ce eram în procese. Nu am reuşit să ne bucurăm de folosirea dreptului nostru, până din nou suntem în imposibilitatea de a beneficia şi folosi proprietatea. Nu suntem de acord ca proprietăţii noastre să îi fie schimbată destinaţia şi fiind obligaţi să îl folosim ca parc”, susţin aceştia într-o plângere formulată către Primărie.
Totodată prețul pe care domnul Adrian Dohotaru l-a propus pentru exproprierea terenului a fost unul foarte mic, prin urmare doamna Sima a afirmat la una dintre dezbaterile publice că: „Nu cerem de milă nimănui nimic, ne cerem dreptul nostru și degeaba faceți dezbateri pe terenurile noastre atâta timp cât pe noi nu ne căutați. Nu suntem contra acestui parc, dar nici nu suntem bătaia de joc a nimănui. Să ne caute și să ne dea un preț real… Domnule Dohotaru, la un moment dat, ați zis 3 euro/mp, asta m-a supărat.”
Se vrea un parc în loc de AquaPark
Deputatul independent, Adrian Dohotaru a fost unul dintre cei care în trecut s-a mobilizat împreună cu societatea SOS Parcul Est pentru a contrazice ideea de AquaPark cu scopul de a salva cel mai valoros teren al oraşului, gândindu-se şi la mulţimea de păsări din zona respectivă. Asociaţia SOS Parcul Est susţine că un parc minim invaziv în continuarea bazei sportive Gheorgheni şi a parcului Iulius este strict necesară, mai ales că în zona respectivă este cea mai bogată avifaună din oraş.
SOS Parcul Est este o campanie civică care s-a creat cu scopul de a cere Primăriei amenajarea celui mai mare Parc din Cluj-Napoca, în locul unde a fost proiectat noul Aquapark. Deputatul Adrian Dohotaru, unul dintre activiștii campaniei a susținut în trecut că: „Parcul propus se întinde de la primul lac din Gheorgheni de lângă Iulius Mall până la ultimul Lac de lângă Selgros. Cuprinde baza sportivă, pepiniera şi zona de stufăriş. E situat între cartierul Între Lacuri şi pârâul Becaş şi cuprinde o suprafaţă de peste 60 de hectare, unele deja amenajate, altele propuse pentru o amenajare minim invazivă din cauza biodiversităţii zonei”.
