O comisie de istorici, membri ai Academiei Române şi celei Ruse, s-a reunit în premieră la Cluj. Specialiştii au prezentat lucrări recente legate de teme din istoria celor două ţări. Astfel de evenimente marchează importanţa Clujului ca centru academic şi contribuie la dezvoltarea muncii de cercetare ştiinţifică pe tot parcursul anului. “De la un an la altul aducem în faţa colegilor veniţi din Rusia, cele mai noi realizări ale istoricilor români, direcţii de cercetare noi, documente, izvoare, ce încearcă să prezinte ineditul în legătură cu istoria noastră comună.” Ioan Aurel Pop

Comisia bilaterală a istoricilor din România şi Rusia s-a reunit pentru prima dată la Cluj, între 6 şi 11 septembrie 2010. Grupul de 23 de specialişti este prezidat de membri ai Academiei Române şi ai Academiei Ruse de Ştiinţe, interesaţi de punctele comune din istoria celor două ţări. Comisia se reuneşte anual, alternativ în Rusia şi România. Anul acesta a fost organizată a XV-a sesiune a comisiei la Cluj, oraş considerat al doilea mare centru de studii slave din România, după capitală.
Aceste întâlniri au ca punct de plecare teme istorice de interes comun, stabilite cu un an înainte, pe marginea cărora se prezintă lucrări ştiinţifice. Sunt teme de interes istoric care aduc în atenţie existenţa unor cercetări de profil şi stadiul acestora. Cercetătorii români au astfel şansa să aibă acces la importante informaţii de specialitate. Organizarea conferinţei la Cluj a permis lumii ştiinţifice şi universitare clujene să aibă acces direct la lucrări şi prezentări deschise publicului interesat.

Dr. Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” a declarat pentru Gazeta de Cluj că din motive organizatorice de câţiva ani Bucureştiul nu a mai fost gazda întâlnirilor. “A fost mai simplu şi mai ieftin să organizăm la Constanţa sau Craiova. În Bucureşti interesul este mult mai scăzut. În general, am discutat despre subiecte comune referitor la relaţii dintre cele două ţări în perioada modernă şi contemporană. În special anul acesta a fost putere şi societate sau populaţie şi societate în Europa Centrală, Răsăriteană şi de sud-est. Toate temele au accentuat fie subiecte de istorie politică sau istorie socială de interes comun pentru cele două ţări. În fiecare zi am avut câte 5-6 lucrări susţinute dimineaţa sau după-masa. În total cred că sunt peste 28 de lucrări, din ambele părţi. Rusia cu 9 lucrări şi restul din partea istoricilor români.”

Deşi conferinţa are loc anual, efectele concrete sunt permanente. Aceste întâlniri facilitează organizarea unor săptămâni de schimburi bilaterale, pe tot parcursul anului, pentru care, Comisia este o punte de legătură. Academia Română are nouă astfel de comisii bilaterale ale istoricilor, în principal cu ţări din vecinătate sau în legătură cu care există un interes ştiinţific comun. Acestea sunt Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Israel şi Austria. Comisiile se reunesc odată la doi ani, cu excepţia celei cu Rusia, ale cărei întâlniri sunt anuale.

De ce istoria se scrie la Cluj?

Ioan Aurel Pop, director al Centrului de Studii Transilvane şi preşedintele Părţii române în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România, ne-a declarat că oraşul de pe Someş a fost ales deoarece: “Clujul e un mare centru academic, cu o tradiţie în studiile slave încă din perioada interbelică, prin Catedra de Limbi şi Literaturi Slave şi prin Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB. În plus, fondatorul Centrului de Studii Transilvane, Silviu Dragomir, a fost unul dintre cei mai mare slavişti ai noştri”. Congresul s-a mai organizat şi în Constanţa şi Craiova.
“Organizând în acelaşi loc şi cu aceeaşi oamnei care vin din Rusia, intervine un plictis. Suntem la a XV–a ediţie şi colegii ruşi au văzut capitala de 12 ori până acum. Între timp am decis să le arătăm şi alte părţi din ţară. Clujul este al doilea centru cultural şi academic din ţară şi este important să avem astfel de manifestări aici. Nu s-a făcut o ierarhie care oraşe să fie selectate. Nivelul cultural şi ştiinţific nu prea are importanţă. Noi discutăm despre trecut, am stat mai mult într-un hotel ca să ne desfăşurăm activitatea, iar aceasta se va vedea ulterior. De câteva zile, în aceste încăperi am vorbit exclusiv despre trecut.  Avem în program şi o excursie documentară pentru cunoaşterea Transilvaniei.” a mai precizat Ioan Aurel Pop, pentru Gazeta de Cluj.

Konstantin Vladimirovici Nikiforov, directorul Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Stiinţe, preşedintele Părţii ruse în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România, afirma în cadrul aceluiaşi interviu următoarele: “Mi se pare foarte important că partenerii noştri români organizează comisia în locuri diferite. România este o ţară alcătuită din părţi foarte distincte şi, dintr-un anumit punct de vedere, mi se pare că România nu poate fi înţeleasă. De aceea, mi se pare interesant să fie organizat în locaţii cât mai dispersate: Muntenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania şamd. În ceea ce priveşte condiţiile în care lucrăm, avem parte de nişte condiţii foarte bune, suntem oameni de ştiinţă şi nu suntem foarte răsfăţaţi. De aceea din punctul de vedere al organizării mi se pare că suntem la un nivel foarte înalt. Dar mai important decât asta mi se pare că am reuşit să atingem un nivel înalt al discuţiilor. Munca de istoric nu  înseamnă doar munca din ultimul an. Această muncă se duce pe zeci de ani, aşa că este destul de greu să comparăm un an cu altul din punctul de vedere al calităţii materialelor. La fiecare manifestare încercăm să atingem lucruri importante, fie din punct de vedere documentar, fie metodologic. Cred că fiecare reuniune aduce ceva în plus.”

Lista completă a membrilor Comisiei:

PARTEA ROMÂNĂ
Dr. Ioan Aurel POP, academician, profesor universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj, director al Centrului de Studii Transilvane, preşedintele Părţii romane în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Dr. Ioan CHIPER, vicepreşedinte al Părţii romane în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Dr. Vasile BUGA, vicepreşedinte al Părţii romane în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Dr. Mioara ANTON, cercetător ştiinţific Institutul de Istorie “N. Iorga”, secretar ştiinţific al Părţii romane în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Dr. Ileana CĂZAN, director adjunct Institutul de Istorie “N. Iorga”
Dr. Ovidiu CRISTEA, director Institutul de Istorie “N. Iorga”
Dr. Cosmin POPA, cercetător ştiinţific Institutul de Istorie “N. Iorga”
Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj; Сercetător ştiinţific, Centrul de Studii Transilvane
Dr. Florin ANGHEL, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea “Ovidius”, Constanţa
Drd. Simion Gheorghiu , cercetător ştiinţific Institutul de Istorie “N. Iorga”
Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR, decan Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”
Dr. Bogdan CEOBANU, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” Iaşi
Dr. Florian Dumitru SOPORAN, cercetător ştiinţific, Centrul de Studii Transilvane

PARTEA RUSĂ
Dr. Konstantin Vladimirovici NIKIFOROV, director al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Stiinţe, preşedintele Părţii ruse în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Prof. univ. dr. Viktor Borisovici KIRILLOV, prorector, Institutul (Universitatea) de Stat de Relaţii Internaţionale al MAE al Federaţiei Ruse; vicepreşedintele Părţii ruse a Comisiei bilaterale a istoricilor din Rusia şi România;
Dr. Lidia Egorovna SEMENOVA, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe, vicepreşedinte al Părţii ruse în Comisia bilaterlaă a istoricilor din Rusia şi România
Dr. Tatiana Andreevna POKIVAILOVA, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe, secretar ştiinţific al Părţii ruse în Comisia bilaterală a istoricilor din Rusia şi România
Vladlen Nikolaevici VINOGRADOV, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe
Dr. Vladislav Iakimovici GROSUL, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Istorie a Rusiei al Academiei Ruse de Ştiinţe
Dr. Tatiana Viktorovna VOLOKITINA, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe
Dr. Aleksandr Sergheevici STÂKALIN, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe
Dr. Oleg Iurievici TARASOV, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Slavistică al Acadmiei Ruse de Ştiinţe
Dr. Oleg Borisovici NEMENSKI, cercetător ştiinţific al Institutului de Slavistică al Academiei Ruse de Ştiinţe

Sorana Ionăşanu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here