Zona metropolitana a municipiului Cluj Napoca este un proiect initiat pentru crearea unei zone constiuite prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între Cluj-Napoca si localitatile urbane si rurale, aflate la distanta de pâna la 30 km, între care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri. Un numar de 28 de comune, aflate pe o raza de 30 km în jurul orasului Cluj, vor constitui conturul Clujului.
Resedinta de judet se va constitui ca si centru de administrare a viitoarei zone metropolitane, care va cuprinde si Apahida, Feleacu, Ciurila, Floresti, Gilau, Baciu si Chinteni. Astfel, satele vor disparea, iar transformarea Clujului în megalopolis ar presupune înglobarea obligatorie a satelor si chiar a judetelor învecinate.
Saptamâna trecuta s-a dezbatut problema finalizarii proiectelor privind zona metropolitana Cluj, sedinta la care au participat arhitecti, consilieri locali, însa nici un reprezentat al consiliului judetean nu a fost prezent. Potrivit acestora, fara prezenta Consiliului Judetean, nu se poate lua nici o decizie cu privire la acest proiect de mare amploare. E nevoie de o echipa multidisciplinara care sa puna bazele unui proiect concret si în cele din urma sa fie aplicat. Înca din 2004, se discuta aceasta dorinta de metropolizare a Clujului. Potrivit arhitectului Romulus Zamfir „Lucrurile mari se fac din cele mici. Noi tot vorbim de lucruri mari, dar daca nu le finalizam pe cele mici nu putem merge mai departe”. Toti sunt de acord cu metropolizarea Clujului, însa stagnarea proiectelor nu aduce nimic favorabil orasului. Din contra, deja nu mai suntem în topul locurilor fruntase care au luptat pentru metropolizarea oraselor. Oradea, Iasi si Constanta sunt deja trei orase care au facut primii pasi în crearea propriilor “metropole”.
Nevoia de metropolizare este necesara din mai multe puncte de vedere. Potrivit lui Iosif Pop numarul populatiei va creste, românii se vor întoarce din strainatate si va produce o aglomerare a populatiei. Si incapacitatea rutiera devine o problema. Drumurile sunt insuficiente, iar poluarea fonica si poluarea mediului ar trebui sa fie în atentia autoritatilor. Omul de afaceri Iosif Pop considera ca orasul Cluj ar trebui sa se constituie într-un centru regional puternic, mai ales ca programele europene “ne bat la usa”.
Doar pe hârtie
Consiliul local a beneficiat de asistenta din 2005 pentru a cladi o baza pentru o zona metropolitana. Directorul Directiei Tehnice din cadrul Primariei Cluj, Sorin Apostu e de parere ca “Zona metropolitana nu se poate construi pe hârtie. Real este faptul ca ea exista, se dezvolta, aduce dupa sine numeroase drepturi, iar drepturile aduc la rândul lor numeroase obligatii”. Cu toate ca mai multe orase ar vrea sa se dezvolte, polul este deja stabilizat în zona Clujului. Dezvoltarea urbana influenteaza în mod fundamental jocul intereselor la toate nivelurile, cum ar fi interesele economice si sociale. “Spatiul metropolitan trebuie bine guvernat. Trebuie reînnoita politica teritoriala”, a sustinut arhitectul Gheorghe Elkan. Pentru crearea unei zone metropolitane apar atât presiuni externe cât si interne precum dezvoltarea locala regionala, dezvoltarea infrastructurii si a transporturilor, serviciile publice, ale educatiei si sanatatii. Dupa opinia directorului general Mihaela Vrabete, printre obiectivele unei zone metropolitane se numara îmbunatatirea calitatilor vietii si pastrarea identitatii regionale. Rezultatele ce se urmaresc pun în evidenta calitatea ridicata a vietii, competivitatea, responsabilizare si identitatea culturala a comunitatilor. Avantajele pe care le-ar presupune crearea unei zone metropolitane ar putea fi extrem de benefica pentru mediul de afaceri, acest lucru contribuind la dezvoltarea investitiilor si la un trai mai bun pentru locuitorii zonei, si nu în ultimul rand la ridicarea calitatilor serviciilor atât pentru locuitorii orasului Cluj, cât si pentru cei ai comunelor învecinate. Primarii celor 28 de comune din jurul Clujului, au fost de acord cu proiectele privind zona metropolitana. Însa, acestia au pus niste decizii. Vor sa aiba integritate, sa sa nu fie subordonati municipiului, sa le ramâna primaria, politia si jandarmii, iar cel mai important este sa aiba fiecare comuna buget propriu. “De doi ani se tot discuta acest lucru. Este o treaba buna. Si noi vom avea de câstigat, mai ales ca investitorii vor veni sa investeasca în zona metropolitana”, este de parere primarul comunei Gilau.
Consecinte si riscuri
Dezvoltarea urbana a ariei municipului Cluj-Napoca si a teritoriului sau de influenta este în mod “Incontestabil sansa, dar si riscul comunitatii care traieste în aceasta zona”, afirma arhitectul Tiganas. Autoritatile locale trebuie sa se astepte si la consecinte si riscuri. Dezvoltarea nedurabila, speculatii imobiliare generalizate, multitudinea de erori în aprobarea planurilor urbanistice, degradarea masiva a calitatii spatiului construit si a mediului sunt doar cateva posibile riscuri. De asemenea, mai pot aparea dezechilibre în dezvoltarea economica si un esec punctual, general si sistemic. În ceea ce priveste dezvoltarea urbana exista si unele lipsuri cum ar fi: colaborarea administratiei la nivel strategic, rezultatul colaborarii, planificarea colaborarii zonei metropolitane, masuri si programe de dezvoltare conforme cu planificarea zonei metropolitane. Potrivit primarului din Gilau, actiunea pentru punerea în aplicare a planurilor pentru zona metropolitana nu trebuie sa mai întârzie. “Ca sa spun asa, treaba a ramas de peste. Trebuie colaborare cu toti factorii responsabili pentru a reusi”, a mai adaugat acesta.
Managmentul metropolei ar putea fi asigurat de un Consiliu Director, la conducerea carora ar trebui sa fie nominalizati toti primarii din comune, urmatorul pas fiind alegerea unui presedinte. Pe lânga acest Consiliu Director, mai trebuie sa functioneze si o echipa executiva formata dintr-un director economic, jurist, architect si alti functionari, care sa se ocupe de managmentul teritoriului.
În a doua etapa de dezvoltare a zonei metropolitane, orasului Cluj-Napoca i se vor adauga alte 14 comune din zona de influenta a municiupului: Aghiresu, Baisoara, Aiton, Borsa, Bontida, Gârbau, Jucu, Sânpaul, Cojocna, Caianu, Tureni, Savadisla, Râsca si Capusa Mare. Astfel, zona metropolitana va ajunge la o suprafata de 185.000 de hectare si la o populatie de peste 400.000 de locuitori.
Avantajele zonei metropolitane sunt în numar mare: diminueaza dezechilibrele între centru si zona limitrofa, creste competitivitatea economica a localitatilor, management eficient si performant, dezvoltare durabila, ameliorarea conditiilor de mediu, faciliteza amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional.
Dezavantajele vor aduce blocaj în trafic, poluarea mediului, dificultatea realizarii unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale si coordonarea greoaie între instrumentele zonale si regionale de planificare, colaborare formala si suprapunerea unor nivele decizionale.
Beatrice Golondzac
