Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) le-a solicitat constructorilor să asigure (din nou) un „BARDOU” în loc de „BATARDOU” pe noul traseu al Autostrăzii Transilvania, viaductele de la Nădășelu și Topa Mică scoase din contractul cu UMB.
Bardoul este un animal hibrid, steril, rezultat din încrucișarea dintre un armăsar și o măgăriță
Batardoul este un dig, baraj provizoriu așezat în amonte de diverse lucrări de fundații, reparații de poduri pentru a seca terenul, potrivit dexonline. Bardoul a apărut în licitația pentru lotul 4 al Autostrăzii Sibiu-Făgăraș după cum Economedia a scris aici, dar și în caietul de sarcini pentru Autostrada Unirii (loturile din PNRR).
Bardoul din caietul de sarcini pentru traseul noul de la Nădășelu și Topa Mică (captură SEAP):
Dincolo de erorile de redactare luată copy-paste, documentația tehnică este o ,,cariocă”, acuză Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Cosma mai susține că, valoarea mare din licitație de 1,1 miliarde lei pentru doar 3,2 km. de viaduct este de fapt ca un ,,buffer” financiar pentru viitoarele probleme de pe loturile UMB (total 42 km. Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului) și, fără să numească, lasă să se înțeleagă că doar UMB ar urma să depună ofertă : ,,Caietul de sarcini e o nouă comedie tragică demnă de Caragiale (206 pagini in care găsim povești copy paste de altundeva despre intersecții cu calea ferată și alte asemenea fără legătură cu proiectul, nelipsitul bardou, zero asumare la CNAIR chiar și acolo unde legea obligă expres, totul aruncat în căruța viitorului constructor). “Cerință imperativă: se vor respecta limitele șantierului.” Care limite? Alea stabilite de viitorul constructor. Deși e cerință legală ca cei din CNAIR să pună la dispoziție la licitație culoarul expropriat, leneșii au aruncat totul la viitorul constructor. Au pus în cârca lui identificarea proprietarilor, redactarea documentației de expropriere, până și emiterea hotărârii de guvern de expropriere și emiterea deciziei de expropriere, acte 100% aflate în responsabilitatea legală a statului. Altă citire din caietul de sarcini: “în primele 30 de zile ale contractului antreprenorul va identifica eventualele erori din documentația tehnică pusă la dispoziție”. Erori la ce? Poate vreo nuanță de culoare neclară din planșe. “Ofertanții înaintea depunerii ofertelor vor face vizite în teren, se vor edifica cu privire la situația reală din teren și își vor asuma documentația pusă la dispoziție”. În lipsa documentației propriu-zise care să fixeze niște repere obiective, prevederea asta poate fi oricât de subiectivă vrea CNAIR. Dacă pe constructor îl cheamă Ionel, orice propunere de modificare în timpul contractului poate fi acceptată și remunerată. Dacă îl cheamă Gigel, poate fi tratată cu “păi ai făcut o vizită în teren și te-ai edificat asupra tuturor condițiilor și ți-ai asumat tot”. Nu exista certificat de urbanism. Nu există avize. Nu exista acord de mediu. Nu exista studiu geotehnic. Nu exista studiu arheologic (măcar preliminar, care sa identifice eventualele situri arheologice potențiale). Nu există nici un cuvânt despre utilitățile de pe traseu și modalitatea de relocare. Nu exista studiu topografic. Practic nu există un studiu de fezabilitate măcar minimal. Nu e nimic (deși legea obligă să fie toate aceste lipsuri), cu excepția unor planșe pe care să se liciteze complet in orb. Sau nah, de fapt toate astea există undeva, doar că nu sunt puse la dispoziție la licitație. Nu există nici cea mai mică șansă în condițiile astea să liciteze vreun constructor normal la cap, altcineva decât știm noi cine. Iar legat de prețul exorbitant, 200 de milioane de lei per km, tind să cred că intră în suma asta și acoperirea găurii financiare produse de multele alunecări care au fost și vor mai fi pe Nădășelu – Poarta Sălajului.” Horațiu Cosma. Notă : sublinierea aparține Economedia.
Aununțul CNAIR : „Joi, 03.08.2023, CNAIR a transmis spre publicare în JOUE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) anunțul de participare aferent contractului de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor de deviere a traseului situate între km 10+009 – km 12+000 și km 21+406 – km 24+890, aferente autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj-Oradea, subsecțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăiești (km 8+700 – km 25+500).Data limită pentru primirea ofertelor este 25.09.2023. Durata contractului este de 27 de luni, din care 9 luni perioada de proiectare și 18 luni execuția lucrărilor. Valoarea estimată a contractului este de 1.114.273.701,00 lei fără TVA, sursa de finanțare fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Devierea traseului acestui sector de autostradă se face în conformitate cu recomandările din cadrul Expertizei Tehnice. Lucrările aferente zonei cuprinse între km 10+009 și km 12+000 presupun devierea traseului spre aval, prin construirea unui viaduct cu lungimea de 1,2 km., fundat pe piloți forați de diametru mare, neafectând în niciun fel versantul care prezintă alunecări. În ceea ce priveste zona cuprinsă între km 21+406 și km 24+890, traseul autostrăzii se va devia în zona km 21+406,49 prin construirea unui viaduct cu lungimea de aproximativ 2 km., conducând la depășirea în aval a traseului DN 1F, precum și a cursului Pârâului Topa Mică, ajungând pe malul stâng al acestuia într-o zonă relativ plană. Racordarea la traseul existent se va realiza în zona km 24+890 al traseului inițial”, arată un comunicat CNAIR.
Citește și: Cluj-Napoca, pe primul loc în topul orașelor studențești din România
Sursa: economedia.ro
