COCOŞ, DICTATOR DE AŞTILEU

A vorbi azi despre corupţie în România începe să semene cu a predica în pustiu. Însă cum datoria presei este de a informa opinia publică despre faptele celor aleşi să administreze banii publici şi să reprezinte interesele comunităţii, GAZETA DE ORADEA continuă seria dezvăluirilor despre corupţia din administraţia bihoreană cu convingerea că, în cele din urmă, instituţiile abilitate să aplice legea, îşi vor face în cele din urmă datoria.
Ioan Cocoş a candidat în primăvara anului 2000 pe listele Partidului Democrat la primăria comunei Aştileu, una dinte cele mai bogate din judeţ. A făcut alegătorilor o mulţime de promisiuni, de care nu s-a ales până acum aproape nimic. Deşi Aştileul a avut, numai pe 2002, un buget de circa 17 miliarde, banii s-au risipit fără ca cetăţenii să vadă vreo îmbunătăţire a stării de lucruri din comună. Primarul Cocoş, care se bucură de protecţia preşedintelui Consiliului Judeţea, cu care este coleg de partid, le dă sistematic cu tifla consilierilor care solicită explicaţii asupra modului în csare au fost cheltuiţi banii. Ba, chiar i-a ameninţat pe câţiva, lăudându-se cu „pilele” sale şi spunând că el nu le dă lor socoteală. În această situaţie fără ieşire, un grup de consilieri locali din Aştileu, cărora nu le facem deocamdată publice numele, ne-au înmânat un adevărat „Armagedon” despre faptele primarului Cocoş, cu rugămintea de a-l publica. Ceea ce şi facem, în cele ce urmează, cu precizarea că responsabilitatea pentru conţinutul scrisorii aparţine autorilor.

Promisiuni mincinoase

„După nenumărate acţiuni care s-au făcut la nivel local, rămase toate cu o finalitate discutabilă, acţiuni menite să facă lumină asupra modului dubios în care au fost şi sunt cheltuiţi banii publici de către primarul comunei Aştileu, Ioan Cocoş, care, de doi ani încoace, cheltuieşte sume importante din bugetul local fără a se vedea rezultate, dorim să sensibilizăm organele abilitate şi presa în legătură cu aceste probleme. Am iniţiat acest demers datorită faptului că nu există o transparenţă în privinţa modului cum sunt cheltuiţi banii de la buget. Deşi au fost întreprinse demersuri de către consilieri,, care au solicitat clarificări asupra lucrîrilor care au fost executate în comună şi a achiziţiilor de bunuri şi servicii, respectiv asupra sumelor care au fost plătite din bugetul local, acest lucru nu s-a întâmplat. Menţionăm că sunt depuse la Primărie din parte consilierilor cereri prin care se solicită prezentarea devizelor de lucrări, a facturilor de cumpărare a diferitelor materiale, precum şi situaţia angajărilor prin convenţii civile şi la care, conform Legii 215, primarul este obligat să răspundă în termen de cel mult 20 de zile, acesta nu a binevoit să o facă.
În anul 2000 Ioan Cocoş a ajuns primar prin acţiuni discutabile în perioada electorală, cum ar fi distribuirea de haine second hand, deşeuri de vopsele şi alte produse, ca şi promisiunile că o să construiască la nivel de comună două fabrici, una de lapte şi una de mezeluri, că va înfiinţa o staţiune de mecanizare cu preţuri mici, etc., lucruri care nu s-au mai întâmplat, dar el eeste primar bine, mersi. La urma urmei, nu acestea ar fi problemele prioritate, dar ele arată caracterul primarului şi comportamentul acestuia.

Armagedon de Aştileu

Comuna Aştileu are un buget pentru care este invidiată chiar de unele oraşe mai mici. În anul 2001, bugetul realizat a fost de 11,5 miliarde, iarîn 2002, 18 miliarde. Nu trebuie neglijat nici anul 2000, în care au fost cheltuite de actualul primar sume importante, de ordinul miliardelor. Cu toate acestea, drumurile comunei sunt ca vai de ele, alimentarea cu apă are serioase probleme în perioadele de secetă şi nu numai, ca să nu mai vorbim şi de restul problemelor care ţin de administraţia locală…
Dar să o luăm sistematic, începând din anul 2000, când Ioan Cocoş, proaspăt instalat primar, a început să administeaze banii bugetului local. În favoarea primăriei a fost aprobată o cantitate de 254 metri cubi material lemnos pentru foc, dar la destinaţie au ajuns doar 178 mc, 76 mc dispar către alte destinaţii, nemurile şi prietenii primarului şi unele gatere din zonă. Bugetul a avt de suferit şi datorită faptului că pe foile de parcurs s-au confirmat 130 km în loc de 50, cât era normal. Deşi poliţia a iniţiat o cercetare despre aceste aspecte, dosarul a fost stopat prin sertare. Primarul ridica în contul Primăriei de la S.C. HELIOS S.A. bolţari în valoare de câteva sute de milioane, care au fost depozitaţi la diferiţi cetăţeni din satele Peştere şi Călăţea şi comercializaţi în mod dubios. Apoi, împreună cu vechea conducere a firmei HELIOS, a aranjat actele într-un mod care să convină ambelor părţi, neexistând o situaţie clară nici la această oră, ea nefiind cunoscută nici la nivelul consilierilor şi nici al cetăţenilor comunei..A introdus apa în păşunea satului Aştileu, investiţie în valoare de 27 milioane de lei, fără aprobarea Consiliului Local; a dispus executarea a diferite lucrări la şcolile din comună, folosinfd pentru aceqsta rudele şi prietenii, fără nici un fel de licitaţii sau prin licitaţii aranjate; în anul 2001, a făcut lucrpri de ordinul miliardelor cu firme ale colegilor de partid, fără proiecte şi suporaevaluate la dublu, aducând prejudicii serioase bugetului local. Le enumerăm doar pe cele mai semnificative: transformări la şcoala din Peştere, pentru care s-au folosit materiale aduse de către ek din Austria, introduse în devizele de lucrări, ca dealtfel şi ciment adus prin firma proprie şi valorificat apoi la lucărrile din comună prin diferite artificii în actele firmelor care au executat aceste lucrări. Mai grav este că încălzirea centrală a şcolii, făcută după urechea socrului primarului, nu a funcţionat deloc şi a fost nevoie să se revină la sobele de teracotă, cu alţi bani pentru lemne tot de la buget. La Şcoala Peştere, punctul Lăzuţ, care numai şcoală nu se poate numi, s-a dat cu var de către femeia de serviciu, dar s-au plătit 16 miliaone către altcineva; la celelalte şcoli şi puncte sanitare din comună se cheltuiesc sume mari de bani, dar starea acestora este jalnică; şcoala din Călăţea – 113 milioane ,s-a schimbat ţigla, dar numai pe jumătate, care, deşi nu era toată deterioarată, dispare fără urmă, iar acum plouă din nou în şcoală; punctul sanitar Călăţea, pentru care s-au cheltuit circa 80 de milioane, în fapt s-au făcut doar câteva retuşuri la tencuială; cu şcoala din Chistag s-au cheltuit 113 milioane. Practic, s-au făcut doar mici reparaţii şi spoieli cu var; pentru punctul sanitar Chistag s-au cheltuit 123 milioane lei. S-a amenajat doar o încăpere; la şcoala din aştileu-sat, deşi s-au cheltuit 86 de milioane, arată jalnic…Acelaşi stil de abordare este folosit şi pentru celelalte luxrări, unde totul este supraevaluat la dublu, pentru a putea fi însuşiţi banii din diferenţă, ca să nu mai vorbim de lipsa proiectelor, care e iar un caz grav de încălcare a legii şi care lasă posibilitatea negocierii după bunul plac al primarului…Astfel, în satul Peştere s-a făcut un şanţ betonat, care a costat bugetul local 496 de milioane; s-a pietruit un drum cu pietriş din cariera Primăriei. Pentru 150-200 metri de drum, s-au plătit 23 de milioane; s-au făcut podeţe la drumurile din pşune sau spre terenurile agricole private cu bani de la buget, în valoare de 22 milioane; în Aştileu s-a făcut un drum cu un aşa zis macadam penetrat, care în iarna trecută s-a săpat în mare parte, pentru care se plăteşte 793 milioane. Firma este a unui coleg de partid de-al primarului şi lucrarea este fără proiect. În anul 2002 s-au mai cheltuit 150 de milioane pentru a se remedia ceea ce în 2001 s-a făcut de mântuială. S-a introdus şi o conductă de apă potabilă, lucrarea fiind facturată cu 425 de milioane, în aceleaşi condiţii ca şi drumul. În Chistag s-a betonat un drum, care este mi mult o potercă, pentru care s-au plătit 863 de milioane, fără a avea nici un proiect; s-a încercat continuarea lucrării de alimentare cu apă, dar s-a abandonat, deoarece primarul nu a putut cădea la învoială asupra comisionului şi firma a abandonat lucrarea, dar primarul plăteşte totuşi 270 de milioane; în satul Călăţea s-au pietruit drumuri, lucrare pentru care s-au plăti 1,5 miliarde lei. Suma ar trebui verificată, întrucât multe dintre aceste drumuri erau pietruite dinainte şi nimeni nu a avut control asupra cantităţilor de piatră folosite. În anul 2002, lucrările au continuat în aceeaşi manieră, în ceea ce priveşte abordarea lcurărilor executate la novel de comună şi finanţate de la bugetul local. Un riguros control de fond cu implicarea serioasă a specialiştilor în domeniu şi fără influenţe şi presiuni de toatr felurile ar aduce la lumină toate aceste nereguli. Nu trebuie să fii mare expert ca să poţi vedea că există discrepanţe mari între sumele plătite de la buget pentru lucrările efectuate şi ceea ce există efectiv pe teren…

Afaceri de familie şi partid

Nu înţelegem de ce persoane de specialitate trimise de la nivel de Prefectură nu au depistat neregulile, fiind vorba aici de un domn Ciornei, care la controlul făcut nu a găsit nimic. Explicaţia ar fi aceea că a primit sarcini concrete în acest sens ca totul să iasă bine. Pe toată perioada amintită, respectiv 2001-2002, lucrurile nu stau bine nici la capitolul «achiziţii de materiale», unde s-a mers pe principiul «cine dă comisionul cel mai mare». Aşa au fost cumpărate calculatoare, conducta de apă, pubele de gunoi, tuburile de canalizare, corpurile de iluminat, pentru toate acestea neexistând o situaţie foarte clară în ceea ce priveşte locul unde s-au utilizat sau unde sunt âinute în gestiune şi nu a fost prezentat nici un raport detaliat în Consiliul Local. Se pare că multe dintre ele au fsot înstrăinate de către primar şi acoliţii lui. O situaţie aparte o prezintă achiziţionarea îngrăşămintelor cu azot destinat epăşunilor şi care, repartizate fiind şi la păşunea din satul Peştere, nu au mai ajuns la destinaţie, întrucât au fsot folosite în scopuri private, din câte se pare, chiar la unele terenuri ale primarului. Aceleaşi matrapazlâcuri s-au făcut şi cu bonurile de motorină destinată lucrărilor agricole. Deşi au fost întocmite borderourile pentru obţinerea bonurilor, acestea nu au mai ajuns la cei îndreptăţiţi, ci, se pare, la utilajele agric9ole ale primarului (combine, tractoare, etc.) Bănuim că mulţi dintre cei trecuţi pe tabele nu ştiau acest lucru. Priceperea primarului în a eluda prevederile legale se vede şi din faptul că în numele mai multor parohii de pe raza comunei şi de către diferite confesiuni, s-a ridicat de la firma HOLCIM Aleşd, cu titlu de sponsorizare, cantităţi de ordinul a 300-400 tone ciment, care a fost vândut de către Perţicaş Mihai şi Motoc Vasile la persoane particulare din zona Aleşdului, banii intrând în buzunarele primarului, bineînţeles, neachitând nici o taxă şi toate acestea sub ochii vigilenţi ai poliţiei locale. În 2002, primarul a facilitat vânzarea terenului de sport al şcolii din comuna Aştileu unui investitor italian, cae în acest moment îţi revendică drepturile de proprietar. La capitolul «execuţie de lucrări», primarul Ioan Cocoş a schimbat puin tactica şi nu mai lucrează direct cu firmele consilierilor din propriu-i partid, ci prin alte firme, iar lucrările sunt luate în subantrepriză de firmele respective şi astfel se spune că totul este legal, deşi sumele plătite pentru lucrărir sunt dublew faţă de valoarea reală. Ca să nu mai vorbim de faptul că se lucrează în continuare fără proiecte la betonări de drumuri, instalaţii de încălzire centrală pentru şcoli şi dispenar, toate acestea fiind executate de socrul primarului sub acoperirea diferitelor firme. O altă lucrare «interesantă» este aceea de transformare a unei clădiri în care este ţinută arhiva, la care s-au adăugat câteva rânduri de cărămizi pe vechii pereţi şi s-au făcut câteva finisaje interioare, cheltuindu-se circa 500 de milioane de lei, sub justificarea că aceea va fi clădirea poliţiei. Cât priveşte studii de rezistenţă şi proiect pentru modificări de structură şi destinaţie, nici nu poate fi vorba! Mutarea poliţiei din sediul pe care îl deţinea anterior era necesară pentru faptul că soţia primarului, proaspăt angajată, nu avea birou. Sustragerea de fonduri din banii publici a îmbrăcat şi o altă formă. Astfel, la începutul lunii decembrie, tabele cu persoanele mai nevoiaşe din comună, la care s-au făcut anchete sociale, luând copii de pe buletine şi cupoanele de pensii care urmau să primească apoi un ajutor în valoare de 460.000 lei, se pare că banii au fost ridicaţi din casierie, dar nu au mai ajuns la destinatari. Că mare parte din banii bugetului local pleacă spre alte destinaţii decât cele legale o poate arătat şi faptul că, deşi au fost repartizaţi suficienţi bani pentru asigurarea lemnelor de foc la şcoli şi grădiniţe, s-a ajuns în situaţia tristă de a le cere copiilor să meargă la şocală cu lemne pentru foc, cărate cu ghiozdanul sau cu plasa. Aceasta, într-o comună care a cheltuit în 2002 circa 17 miliarde de lei.

„Justiţiarul”  

În ceea ce priveşte comportamentul primarului în Consiliul Local, acesta a ajuns până la ameninţări adresate celor ce nu vor să îi accepte învârtelile pe care le pune la cale. Se merge până acolo încât sunt ameninţaţi cu concedierea de la intreprinderile la care lucrează în cazul în care nu vor vota cum cere primarul! Mai rău este că unii mai slabi de înger au cedat şi participă la matrapazlâcurile primarului. Vehiculând peste tot faptul că are suţinere la nivel de Consiliu Judeţean, la preşedintele acestuia, care-I este coelg de partid, îşi permite să nu respecte hotărârile adoptate în Consiliul Local. Amintim aici câteva: Hotărârea nr 10, cu orivire la interzicerea angajării de persoane cu convenţie civilă, decţt cu acordul Consiliului Local, pe care nu o respectă datorită multiplelor angajări de acest fel a prietenilor, rudelor şi a celor ce cotizează…Dacă tot vorbim de angajări, atunci merită să amintim că ele se fac după plăcerea primarului şi prima care a beneficiat a fost soţia sa, angajată pe un post penru care nu are pregătire şi în detrimentul unor persoane cu studii de specialitate; Hotărârea nr 24, cu privire la uzina de apă din Chistag şi uzina din satul Peştere, care implicau lucrări urgente, în special prima, căci exosta pericolul colmatării drenului de captare, pericol care există şi azi; Hotărârea nr 37, prin care se aprobau fonduri pentr urealizarea obiectivelor de la cele două uzine de apă şi salvarea căminului cultural din satul Peştere de la surpare, dar care nu s-a dus la îndeplinire; Hotărârea nr 67, cu privire la constituirea comisiei de licitaţii pentru terenurile destinate construcţiilor, comisie care nu este convocată decţt sporadic şi fără a se ţine cont de deciziile acesteia. Că cineva îl protejează pe acest individ este o certitudine, altfel nu se explică faptul că, deşi are la activ atâtea nereguli, care au adus atingere bugetului comunei, banilor publici, este lăsat să facă în continuare după bunul său plac. Faptul că acest om îşi permite să afirme sus şi tare chiar în Primărie şi de faţă cu martori că nimeni nu se poat pune cu el, deoarece a consrtuit o casă la cineva din Consiliul Judeţean şi o alta la Curtea de Conturi începe să dea de gândit multora din cetăţenii comunei, iar o bună parte îi ştiu de frică. O confirmare a faptului că neruşinarea acestui om nu are limite şi că nu poartă frică de nimeni, nici măcar de Cel de Sus, poate fi considerată şi întâmplarea următoare; în data de 3 octombrie 2002, Ioan Cocoş se deplasează la şcoala cu clasele I-IV din satul Peştere, intră într-una din sălile de clasă, elevii find în pauză şi efectiv a bătut un copil cu numele de Lup Elisei, pe motiv că ar fi avut ceva cu unul din copiii lui. În momentul când învăţătoarea a luat poziţie faţă de atitudinea inumană a primarului Cocoş, acesta a ţipat la ea să tacă din gură, că îi omoară pe toţi. Comportamentul primarului de a maltrata copii de şcoală arată cât de departe pot ajunge lucrurile atunci când instituţiile statului nu se implică în stoparea abuzurilor şi nereguluilor de tot felul. Prin demersurile noastre nu dorim decât declanşarea unei acţiuni de control de la nivel central, cu participarea presei, întrucât se pare că la nivelul conducerii judeţului Bihor acestea au rămas fără nici un rezultat. Menţionăm că în data de 3q ianuarie 2002 a fost înregistrat la Secretariatul Guvernului un memoriu care a fost trimis spre soluţionare la Prefectura Bihor, dar care la controlul efectuat, nu a găsit nimic şi acest lucru est eexplicabil dacă luăm în considerare afirmaţiile primarului legate de casele construite de către el pentru persoane cu putere de decizie la nivel de judeţ. Sperăm că prin aceste demersuri vom reuşi să facem lumină în abuzurile şi neregulile petrecute la Primăria Aştileu, iar acest om care a ajuns să bată copii de şcoală să fie trimis acolo unde îi este locul”.

Primar afacerist, înfiat în Austria

În dorinţa de a verifica cele sesizate în rândurile de mai sus, reporterii noştri s-au deplasat la Aştileu. Atât consilierii pe care i-am contactat cât şi unii funcţionari din Primărie au confirmat aspectele reclamate, adăugând că acestea reprezintă doar o mică parte din „realizările” alesului aştilenilor. A fost confirmată de mai multe persoane inclusiv faptul că Ioan Cocoş şi-ar fi adus contribuţia la ridicarea vilei din Sânmartin a preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Ştefan Seremi, şi a unui imobil pentru preşedintele Curţii de Conturi Oradea, Gheorghe Ţară. Declaraţiile acestora au fost înregistrate pe bandă magnetică şi la nevoie, pot fi prezentate ca probe în faţa instanţei. În cele din urmă, echipa GAZETEI DE ORADEA a poposit şi la Primăria Aştileu. Întrebând de dl primar, am fost conduşi…la doamna primar, care s-a oferit să-şi anunţe soţul, care lipsea din instituţie, că este căutat de ziarişti. După o scurtă aşteptare, a apărut şi dl Cocoş în carne şi oase. După o scurtă introducere de complezenţă, i-am explicat scopul prezenţei noastre în biroul domniei sale. Întrebat despre cele ce ne-au fost semnalate, primarul ne-a declarat că toate acestea sunt „minciuni” şi „răutăţi” ale unor consilieri şi că acuzaţiile au fost verificate de Consiliul Judeţean, Prefectură şi Curtea de Conturi şi că nu s-a confirmat nimic. „Ei nu văd câte am făcut eu pentru comună de când sunt primar! Cetăţenii recunosc că în trei mandate nu s-a făcut atâta câte am realizat eu”– susţine el.
 Ioan Cocoş recunoaşte în schimb că are o firmă pe numele soţiei, o societate cu proful agricol. Când am încercat să-i explicăm că, potrivit reglementărilor noii legi anticorupţie, va trebui să renunţe la afaceri, el a avut o atitudine surprinzătoare: „Nu voi renunţa! Nici vorbă! Mai bine mă retrag de la Primărie decât să renunţ la firmă! La o adică, eu pot să renunţa la tot şi să fiu înfiat de o familie foarte înstărită din Austria!” I-auzi, nene!
Cocoş susţine şi că povestea cu copilul bătut este o exagerare. „I s-a pus doar o agendă sub bărbie şi I-am spus numai că dacă mai are ceva cu copiii mei, îl trimit la şcoala de corecţie!” Consilierii afirmă însă că primarul ar fi ajuns la o înţelegere pecuniară cu părinţii băiatului  agresat, pentru ca scandalul să fie muşamalizat.

Raport despre firmele-căpuşe

El neagă şi că ar fi refuzat să pună la dispoziţia consilierilor situaţia financiară a comunei, respectiv modul în care au fost cheltuiţi banii de la buget şi ne-a vârât sub nas un document intitulat „Raport de activitate al primarului comunei Aştileu pe anul 2002”, despre care afirmă că a fost şi afişat pe uşa Primăriei, însă, întâmplător, cineva îl luase de acolo.
Pe copia xerox a doumentului care ne-a fost înmânată nu apare nici semntura şi nici ştampila primarului, astfel că el are o valoare nulă ca document. Totuşi, spre a oferi celor interesaţi şi celor în drept posibilitatea de a verifica modul cum au fost cheltuiţi banii publici ai comunei, amintim principalele date menţionate în el. Astfel, la poziţia 1, „Întreţinere, reparaţii, betonare drum în localităţile Chistag, Peştere şi comuna Aştileu”, lucrări executate cu firma CONSTILAR RO SRL Oradea, este menţionată suma de 3.264.407.484 lei (Chistag – 2460 mp beton (noi ştiam că betonul se măsoară în metri cubi-n.n.), Peştere – 4387,5 mp beton). La punctul 2, „Plombări cu mistură asfaltică în comuna Aştileu – 750 mp”, iar nu se specifică grosimea stratului de asfalt sau cantitatea turnată, ci doar valoarea lucrării, 162.655.197 lei. LA punctul 3, „Întreţinere şi reparaţii podeţe în comuna Aştileu, executate de S.C. DURPEX CONSTRUCT, suma menţionată este de 77 milioane lei. Aceeaşi firmă, pentru care Ioan Cocoş pare a avea o mare slăbiciune, este şi executantul de la poziţia 4, „Întreţinere şi reparaţii drumuri în localităile Aştileu, Peştere, Cheresig”, pentru care au fsot cheltuiţi 518.030.826 lei. Tot DURPEX apare şi la „Reparaţii şi întreţinere conducta alimentare cu apă cartier «Helios», lucrare pentru care şi-a adjudecat 621.210.853 lei. Şi la „Reparaţii încălzire centrală Dispensar Uman Aştileu”, este menţionată aceeaşi firmă, cu suma de 134.771.882 lei.
 O altă societate dragă lui Ioan Cocoş (căreia,  ca şi în cazul DURPEX SRL; i-au fost atribuite lucrări fără licitaţie, încălcându-se Legea Administraţiei Publice) este FLASC COM SRL, menţionată la poziţia 5, „Reparaţii anexă magazie Primărie, corp clădire Primări veche, corp clădire Primăria nouă”, cu suma de 384.971.421 lei, la „Reparaţii şcoli Călăţea, Cornet, Chistag, Aştileu”, suma cheltuită fiind de 600.833.782 lei şi la „Şcoala nouă «Refractara» – încălzire centrală, procurat utilaje, cazan, pompă, boiler, racord apă şi canalizare” – 256.270.941 lei”.
Un mare semne de întrebare pluteşte asupra proiectului de încălzire centrală a şcolii din Aştileu, întocmit de firma VIRTOP PROIECT SRL Oradea pentru suma de 110 milioane de lei. Păi dacă numai proeictul costă atât, cât Dumnezeu va costa instalaţia?! Aceeaşi firmă a întocmit proiectul chiar pentru sewdiul Primăriei Aştileu, pentru 31.999.488 lei. Şi ea a fost „selectată” doar de bunul plac al primarului. Să ne oprim însă aici, deocamdată. Căci despre Ioan Cocoş, oamenii care-l protejează şi afacerile sale dubioase vom reveni cât de curând, în cadrul unei alte anchete.

S.P. Năstase

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.