Afacerea Codec a fost pregatita înca din primavara anului 2006. Potrivit unui comunicat de presa emis de Consiliul Judetean (CJ) Cluj în 4 martie 2006, pe drumurile din judet se vor monta 100 de camere de monitorizare a traficului, investitia totala a acestui proiect ajungând la 1 milion de euro. Tinând cont de faptul ca daca în doar sase luni de zile cei de Codec au câstigat de pe urma amenzilor circa 38 miliarde de lei, beneficiile care ar putea veni de pe urma amplasarii a 100 de camere vor ajunge la niste sume impresionante. Cu atât mai mult cu cât aceasta afacere are loc si în Bacau, având toate sansele sa apara si în judetul Arad.
Dupa toate datele, afacerea Codec a fost pregatita la nivel national întrucât aproape concomitent autoritatile din Cluj si Bacau au anuntat ca este nevoie si se va implementa un program de monitorizare a traficului prin camere de supraveghere fixe. Coincidenta merge mai departe, astfel ca pe 4 martie 2006, biroul de presa al CJ Cluj emitea un comunicat prin care oferea ca solutie pentru reducerea numarului de accidente rutiere din judet instalarea unor radare fixe. “S-a cazut de acord ca pe acest tronson (Cluj-Napoca-Turda, n.red) sa se monteze camere video de monitorizare a traficului. Primarii prezenti s-au declarat de acord cu acest proiect, urmând ca în cursul lunii martie sa adopte hotarâri de consiliu local pentru asocierea cu firma (este vorba de SC Codec, n.red. ) care se ocupa de proiect. Conform specialistilor, în maximum 3 luni vor fi montate câte 10 camere pe fiecare sens de circulatie, dispeceratul central urmând sa fie deservit de catre politisti. Camerele video vor fi montante gratuit de catre o firma specializata, amortizarea investitiei urmând sa fie facuta, în timp, prin încasarea unui procent din amenzile de trafic. În faza finala a proiectului judeteul Cluj va beneficia de 100 de camere video de supraveghere a traficului, investitia totala fiind estimata la 1 milioane de euro”, se arata în comunicatul CJ Cluj.
Potrivit unor informatii, municipalitatea bacauana se pregatea la sfârsitul lunii martie 2006 sa intre într-o asociere cu o organizatie non-guvernamentala, Centrul Regional pentru Siguranta Rutiera (IRSA), pentru amplasarea a 100 de camere de supraveghere a traficului. Se pare ca, ulterior, aceasta organizatie a declarat ca nu mai detine fondurile necesare implementarii acestui proiect si ca se vede nevoita sa renunte. Imediat a survenit oferta clujenilor de la SC Codec, care a fost imediat îmbratisata. Potrivit declaratiilor purtatorului de cuvânt al Primariei Bacau, Mihaela Grosu, aparute în presa locala, pe 19 septembrie 2006 s-a solicitat încheierea unui contract între SC Codec si municipalitate.
Dupa unele date, SC Codec se pregateste sa-si implementeze camerele de supraveghere si în judetul Arad. În toamna lui 2007 Codec a încheiat un acord si cu Primaria Nadlac, oferta lor convingând autoritatile sa instaleze un radar. Conform purtatorului de cuvînt al CJ Cluj, Cornelia Trif, în judetul Cluj restul de camere de monitorizare a traficului se vor amplasa pe tronsoanele rutiere care leaga Clujul de Huedin si Dej. “Proiectul se va implementa pe tronsonul Cluj-Huedin si Cluj-Dej. Însa pe cel de-al doilea tronson nu se va putea introduce decât dupa ce se vor finaliza lucrarile de reabilitare ale acestui drum, iar abia ulterior se va alege o firma”, a declarat Trif.
Afacere din prevenire
Conform datelor statistice, în decursul celor 6 luni, de când au aparut aceste radare fixe pe tronsonul Cluj-Napoca-Turda, valoarea amenzilor date prin acest sistem se ridica la circa 2 milioane de euro. În acest interval de timp au fost emise aproape 60.000 de procese verbale contraventionale pentru depasirea vitezei, dintre care au fost achitate mai putin de jumatate. La Cluj, protocolul dintre CJ Cluj, SC Codec si Serviciul de Politie Rutiera Cluj a fost semnat în ianuarie 2007, perioada în care au fost convocati la CJ Cluj primarii din comunele în care au fost amplasate camerele video, pentru a li se prezenta proiectul.
Ulterior, SC Codec a semnat cu primariile locale pe raza carora sunt amplasate radarele un contract în care exista o clauza care stipuleaza ca unele puncte ale întelegerii sunt confidentiale. Cu toate acestea, ordonanta guvernamentala 34/2006 interzice aparitia acestui gen de prevedere contractuala. Ce se stie este faptul ca în conturile SC Codec intra 49% din valoarea amenzilor date cu ajutorul acestor camere video. Pentru gasierea acestei firme, presedintele CJ Cluj, Marius Nicoara declara ca s-a facut un anunt public în presa centrala, în schimb, Alexandru Muresan, seful Serviciului de Politie Rutiera Cluj, sustinea ca societatea a fost gasita pe internet.
Acest acord a fost si în atentia Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) care, prin purtatorul de cuvânt Codrin Vulcu, sustinea ca pentru aceasta întelegere ar fi trebuit organizata o licitatie publica. A urmat un control al ANRMAP care a amendat primariile locale care încheiasera contracte cu SC Codec cu suma de 5.000 lei. Acest lucru nu a contat prea mult întrucât se pare ca SC Codec va implementa în continuare acest sistem.
Conturi din amenzi
SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL si SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii. Actionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogati clujeni care au avut actiuni în cadrul Astral si, momentan, principalul lor obiect de activitate se regaseste în cadrul afacerilor imobiliare sau finante. Sorin Ghite este unul dintre acesti actionari. Pâna la vânzarea Astral Telecom, Ghite a fost presedintele Consiliului de Administratie. El mai este actionar la Banca Transilvania, unde detine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicatii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi si cu Valentin Nicola, (actionari si ei în cadrul SC Codec) într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul orasului Cluj-Napoca. Acesta activeaza în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achizitionând cladirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrata de catre Target Investments. Potrivit unor surse, Baldi a platit în jur de 5 milioane de euro pentru acest centru. La SC Codec mai este actionar si Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Si el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania si în alte investitii imobiliare în Cluj si Bucuresti (de ex. mini-business center în apropierea Primariei, în fostul sediu OJT). Averea lui este estimata la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt "destinatar" al camerelor de monitorizare a circulatiei este actionar în cadrul a doua firme de constructii si la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvolta proiecte împreuna cu Valentin Nicola si Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai detine actiuni la alte doua firme de constructii, dar si la IMO Finance.
Valoarea amenzilor aplicate pentru depasirea vitezei legale pe tronsonul Cluj – Turda la 6 luni de la amplasare este de circa 2 milioane de euro, suma din care firmei Codec i-au revenit 3,8 de milioane de lei. De la punerea în functiune a camerelor de monitorizare a traficului pe tronsonul Cluj-Napoca – Turda, au fost emise 59.098 de procese verbale contraventionale. Dintre acestea, au fost achitate mai putin de jumatate, adica circa 23.000 de amenzi.
Este extrem de ciudat cum IRSA a renuntat la afacerea “amenzilor privatizate” de la Bacau în favoarea clujenilor de la SC Codec. ONG-ul în cauza monteaza echipamentele de supraveghere, care sunt operate de Politia Rutiera, iar banii rezultati din amenzile încasate sunt împartiti, vreme de trei ani, între IRSA, care ia 30% din valoarea amenzii si autoritatile locale carora le revin 70%. Dupa 3 ani, autoritatile locale devin proprietarul de drept al sistemelor de supraveghere, iar sumele rezultate din amenzile încasate merg integral la bugetul local.
Stefan Trandafir
