Codec intra la apa

Afacerea Codec intra la apa. Primaria comunei Feleacu a reziliat contractul cu firma clujeana Codec privind amplasarea radarelor fixe de pe raza localitatii. Motivul: nerespectarea legislatie în materie de achizitii publice, adica exact ce v-a prezentat Gazeta în repetate rânduri.

Feleacu spune adio

Societatea clujeana Codec SA a avut privilegiul de a fi una din firmele care au pus mâna pe unul din cele mai garse contracte din istoria judetului Cluj. Societatea a caror patroni sunt mai multi potentati ai judetului au reusit sa obtina, cu dedicatie, amplasarea instalatiei de radare fixe din judet, în principal cu ajutorul administratiei judetene, condusa la acea vreme de liderul liberal Marius Nicoara. Totusi, aceasta afacere îsi pierde din avânt, una din primariile cu care Codec a dorit sa încheie un contract s-a “prins” de smecherie si i-a scos afara pe usa din dos. Actualul primar al comunei Feleacu, Balea Nicolae a declarat ca respectivul contract a fost reziliat de comuna acord, principala cauza fiind nerespectarea legislatiei în materie de achizitii publice. “Initial, contractul cu societatea Codec SA a trecut prin Consiliul Local al comunei Feleacu, dar eu am semnalat faptul ca acel contract încalca Ordonanta de Urgenta a Guvernului 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Mai mult decât atât, si în urma faptului ca aceasta afacere a intrat în vizorul Agentiei Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice, aceasta institutie amendând primariile care au semnat respectivul contract. Noi am dorit sa respectam legislatia si sa facem lucrurile cât mai transparent posibil. Nu stiu ce fac cei de la Tureni si Sandulesti, dar e foarte dubios ce se întâmpla acolo”, a declarat Balea.

Protocol dubios

Afacerea amplasarii radarelor fixe din judetul Cluj este una extrem de dubioasa, înca de la început. Astfel este curios faptul ca CJ Cluj a ales ca firma partenera pentru derularea acestui proiect una dintre societatile la care sunt actionari o serie de fosti si actuali parteneri de afaceri si apropiati ai fostului presedinte al CJ Cluj, Marius Nicoara. La începutul anului 2007, „pe nepusa masa” a aparut un proiect de hotarâre pentru aprobarea continutului protocolului de cooperare între

Consiliul Judetean Cluj, Inspectoratul de Politie Judetean Cluj si SC Codec SRL privind instalarea de radare fixe pe teritoriul judetului Cluj. Respectivul protocol stabilea conditiile prin care Consiliul Judetean Cluj împreuna cu Inspectoratul Judetean de Politie Cluj aveau sa faciliteze accesul Codec pentru amplasarea de radare fixe în judet. Motivatia contractului cadru dintre cele doua institutii si Codec era „necesitatea îndeplinirii obiectivelor Strategiei de modernizare a Politiei Române în domeniul cresterii fluentei circulatiei si a sigurantei rutiere pe drumurile publice prin reducerea nivelului victimizarii populatiei prin accidente de circulatie rutiera, precum si prin euroconformizarea structurii, atributiilor si a modului de actiune al Politiei Rutiere, necesitatea abordarii integrate a problematicii sigurantei rutiere si a respectarii legislatiei în domeniu prin initierea si desfasurarea unor actiuni si programe corelate rational si coerent cu masuri specifice domeniului circulatiei rutiere dreptul fiecarui cetatean de a beneficia de un trafic rutier mai sigur si obligatia corelativa a autoritatilor publice de a crea cadrul necesar exercitarii acestui drept”, se precizeaza în respectivul protocol. Chiar daca aparent motivatia pentu care acest protocol a fost realizat era stabilirea unei ordini în traficul clujean, modalitatea prin care acest contract se desfasoara lasa loc de multe interpretari, unele dintre ele cu natura penala. 

Fara licitatii

Strategia prin care SC Codec SA a pasit în judetul Cluj este una pe cât de inteligenta, dar pe atât de dubioasa. Astfel, fara o licitatie prealabila, fara un caiet de sarcini sau un studiu de oportunitate, societatea Codec a intrat nestingherita în domeniul public, contractul impus de catre ei fiind total în defavoarea administratiilor locale si a celei judetene. Astfel, prin contractul care se semna între Codec, pe de-o parte si administratiiloe locale, pe de alta, se preciza faptul ca societatea Codec urma sa obtina 49 % din amenzile încasate, în timp ce administratiile locale obtineau restul de 51 de procente. Cheia succesului acestei afacerei: relatia de prietenie dintre patronii societatii si administratia judeteana condusa de fostul presedinte al CJ Cluj, Marius Nicoara.   

Presiuni la primarii

Chiar daca Consiliul Judetean Cluj, prin contract, nu câstiga nimic din aceasta afacere, în protocolul semnat între CJ Cluj, Politia Cluj si Codec se prevedea faptul ca administratia judeteana condusa la acea vreme de Marius Nicoara se obliga sa „participe la implementarea programului în comun cu membrii acestui parteneriat si sa promoveze acest proiect la nivelul consiliilor locale de pe DN1”. De asemenea, CJ Cluj se obliga “sa sprijine realizarea unor proiecte similare”. Aceste doua prevederi pe care si l-a asumat CJ Cluj sunt extrem de ciudate. Astfel, în primul rând, nu se precizeaza modalitatea prin care CJ Cluj urmeaza sa “promoveze” acel proiect în cadrul consiliilor locale strabatute de DN1. În acest caz, CJ putea apela la toate mijloacele de coercitie pentru ca promova acel proiect, ajungând pâna la a impune un contract ilegal consiliilor locale din judet, lucru care s-a si întâmplat. Fara exceptie, în toate localitatile în care Codec a dorit sa-si impuna sfera de influenta, s-a semnat acelasi tip de contract, adica 49 % profit pentru Codec si 51 pentru consilii. Si pentru ca se impunea, din punctul de vedere al “dreptul fiecarui cetatean de a beneficia de un trafic rutier mai sigur”, primariile nu au fost lasate sa realizeze o licitatie pentru a-si alege firma cu care doresc sa realizeze acel protocol, fiindu-le impusa firma Codec. Conform spuselor viceprimarului din Sandulesti, una din comunele în care Codec îsi desfasoara activitatea, oficialii comunei nu au informati ca trebuie sa desfasoare o licitatie. Mai mult decât atât, din spusele acestuia reiese faptul ca administratia judeteana le-ar fi transmis ca totul este în regula si ca trebuie sa semneze de urgenta contractul cu Codec, chiar daca acest lucru este ilegal. “Nu stiam exact ca trebuie realizata o licitatie. Consiliul Judetean si Politia ne-au zis ca este legal, noi ne-am luat dupa ei, am introdus pe ordinea de zi proiectul de hotarâre si a fost adoptat. Noi am crezut ca odata ce protocolul dintre Codec si Consiliul Judetean a fost adoptat, am  crezut ca s-au luat toate masurile legale. Daca veneau cei de la Codec direct la noi, evident ca faceam o licitatie, dar cum au mers la Consiliul Judetean, noi am considerat ca nu mai trebuie. Au venit anul trecut niste domni de la minister si au zis ca ne vor actiona în instanta pentru ca nu am fi respectat legea. Asteptam sa vedem decizia instantei si în unctie de asta vom actiona. Va spun sincer, este un câstig foarte mare pentru comuna, nu mai sunt accidente, se circula mai atent, câstigam si bani de pe urma radarelor”, a încheiat Dragan. O alta prevedere ciudata din respectivul contract era ca firma Codec urma sa beneficieze de sediu si de plata facturii de curent pentru instalatiile radar din judet. Acest fapt demonstreaza clar nesimtirea de care dau dovada actionarii acestei firme, pe lânga faptul ca obtin venituri uriase de pe urma vitezomanilor, pretind sediu si plata facturii de curent. 

Profit de 12 milioane euro

Daca ar fi dorit ca aceasta afacere sa fie perfect legala, ar fi trebuit urmarit tot procesul de licitatie, prevazut de legea achizitiilor publice.  Astfel, ar fi trebuit realizat un protocol cadru între Politie si Consiliul Judetean pentru a stabili conditiile în care se va realiza acest proiect. Odata protocolul realizat, primariile trebuiau sa înceapa procesul de licitatie. Adica, sa întocmeasca un studiu de oportunitate, un caiet de sarcini si sa astepte cel putin doi ofertanti. Daca la primele doua licitatii nu se prezenta decât o firma, a treia data se trecea la negociere directa. Ori acest lucru nu s-a facut, Consiliul Judetean, condus de Marius Nicoara impunând primariilor din judet sa semneze contractul fara a face licitatie. Scopul: ajutarea camarilei liberale sa puna mâna pe cât mai multi bani din vistieria statului. În urma calculelor, la aproximativ un an de la montarea primului radar, în conturile Codec SA au intrat nu mai putin de 12 milioane euro. Mai mult decât atât, Consiliul Judetean si Politia nu aveau ce sa discute cu societatea Codec în conditiile în care aceasta societate avea statut de competitor pentru un serviciu oferit din bani publici. 

Sefii banilor

Codec este una din societatile de casa ale PNL Cluj, patronii sai fiind apropiati ai presedintelui PNL Cluj, Marius Nicoara. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL si SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii. Actionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogati clujeni care au avut actiuni în cadrul Astral si, momentan, principalul lor obiect de activitate se regaseste în cadrul afacerilor imobiliare sau finante. Sorin Ghite este unul dintre acesti actionari. Pâna la vânzarea Astral Telecom, Ghite a fost presedintele Consiliului de Administratie. El mai este actionar la Banca Transilvania, unde detine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicatii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi si cu Valentin Nicola, de asemenea actionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul orasului Cluj-Napoca. Acesta activeaza în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achizitionând cladirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrata de catre Target Investments. La SC Codec mai este actionar si Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Si el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania si în alte investitii imobiliare în Cluj si Bucuresti. Averea lui este estimata la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulatiei este actionar în cadrul a doua firme de constructii si la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvolta proiecte împreuna cu Valentin Nicola si Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai detine actiuni la alte doua firme de constructii, dar si la IMO Finance.

Augustin Stanciu