Prin adoptarea noul Cod al Insolvenţei va şterge, practic, orice deosebire între procedura de insolvenţă şi cea de faliment. După ce mai multe voci au contestat acest proiect al Guvernului Ponta, instituţia Avocatul Poporului a trimis acest pachet legislativ pe masa judecătorilor de la Curtea Constituţională, fapt care va mai întârzia adoptarea Codului. Conform reprezentanţilor Casei de Insolvenţă Transilvania, modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor.
„Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a art. 81 alin. (3) şi a art. 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Argumentele invocate au vizat conformitatea dispoziţiilor legale criticate faţă de art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, cât şi a neretroactivităţii legii. În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii art. 81 alin. (3) şi a art. 34 8 din Ordonanţa urgenţă a Guvernului nr. 91/2013″, se arată în comunicatul de presă al Avocatului Poporului, Anastasiu Crişu.
De asemenea, Reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania apreciază că măsurile vor destabiliza mediul de afaceri, în loc să-l ajute, pentru o companie fiind dificil să se redreseze într-o perioadă de numai un an.
„Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească”, a declarat, într-un comunicat, Vasile Godîncă-Herlea, managening partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Regulile care te bagă în faliment
Până în prezent, toate executările silite erau suspendate pe perioada insolvenţei, însă Codul Insolvenţei prevede ca pentru creanţele curente executările silite să poată fi accesate.
O altă dificultate o reprezintă desemnarea directă a administratorului judiciar provizoriu de către judecătorul-sindic, care va genera discontinuităţi la nivelul procedurilor, prin înlocuirea administratorilor provizorii la prima adunare a creditorilor, în condiţiile în care ei nu au fost desemnaţi din start cu acordul creditorului majoritar.
Specialiştii în insolvenţă consideră că aplicarea ordonanţei pentru toate procedurile în curs, de la momentul intrării sale în vigoare, va destabiliza planurile de reorganizare deja adoptate, care prevăd reorganizarea pe o perioadă de trei ani şi pentru care au fost deja demarate negocieri cu creditorii principali.
„Un asemenea act normativ, a cărui importanţă o putem încadra alături de codul civil, codul de procedură civilă sau codul fiscal trebuia dezbătut mai temeinic. Un cod al insolvenţei are efecte puternice şi directe în economie, mai ales într-o economie afectată de criză”, consideră reprezentanţii CITR.
Totodată, actul normativ nu oferă timp de pregătire pentru judecătorii-sindici şi practicieni în privinţa modalităţilor de aplicare şi interpretare a legii.
Noile reguli privind insolvenţa au fost publicate în Monitorul Oficial, dar sunt valabile din 25 octombrie şi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.
Insolvenţa debitorului – reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Planul de reorganizare va putea fi propus de către debitor, cu aprobarea AGA, dacă procedura a fost declanşată de acesta, de către administratorul judiciar sau de unul sau mai mulţi creditori deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani.
Cine a făcut Codul?
Consorţiul care a lucrat la redactarea proiectului Codului Insolvenţei a fost alcătuit din PwC România (lider de Consorţiu), firma de avocatură corespondentă D&B David şi Baias, societatea de avocatură SMDA (Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii), precum şi Universitatea de Vest din Timişoara.
Potrivit PwC România, pe parcursul elaborării Proiectului Codului insolvenţei, membrii Consorţiului au consultat echipe de experţi in domeniul legislativ, economic şi financiar, din partea Ministerului Justiţiei, ai Ministerului de Finanţe, ai Băncii Naţionale a României, Asociaţiei Române a Băncilor, Asociaţia Societăţilor Financiare, precum şi practicieni în insolvenţă şi judecători sindici.
Ştefan Trandafir
