Recent, codului muncii i-a fost adusă o modificare în ceea ce privește serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare.  Modificare publicată în 30 septembrie în Monitorul oficial vizează breasla contabililor dar, indirect și pe cea a avocaților și notarilor. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați ( CECCAR ) susține în continuare că prevederile nu se aplică contabililor și că aceștia nu vor fi afectați sau sancționați de CECCAR. Dacă legea a fost sau nu pentru contabilii din România și cum își argumentează CECCAR apărarea afli mai jos. 

Ordonanţa nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi cu modificările ulterioare, prevede la art. 6. lit. e)_că ,,Expertul contabil poate executa, ca profesionist individual sau ca societate, pentru persoanele fizice şi juridice, următoarele lucrări:

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, inclusiv activităţi de evidenţă electronică a personalului, de salarizare, de organizare administrativă şi informatică, certificare de informaţii, date şi documente.”

În ultima modificare a codului, se stipulează că, numai persoanele ce au absolvit cursul de legislație a muncii pot activa în acest domeniu, așadar contabilii sunt excluși. Expres menționați în lege sunt avocații și specialiștii în dreptul muncii. 

Textul de lege – Articolul 231^1, alin(4) din Codul Muncii 

Consultantul extern specializat în legislația muncii prevăzut la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora. 

Astfel, contabilii care nu au absolvit cursul de expert în legislația muncii (curs care se desfășoară în mediul academic doar în cadrul facultății de drept)  nu vor putea practica, după cum scrie și în lege, niciun fel de consultanță specializată pe acest domeniu 

CECCAR respinge, într-un comunicat oficial publicat în revista proprie, supoziția cum că contabilii ar fi afectați, cu toate că în articolul 231^1, nou introdus, se stipulează clar la alineatul 5 că cei care pot practica sunt avocații sau experții în legislația muncii. Aceștia invocă, în mod eronat principiile aplicabile situațiilor de concurenţă a normelor de drept intern.

Comunicatul oficial CECCAR- demontat

“Doctrina de drept și jurisprudența ICCJ statuează faptul că înlăturarea de la aplicare a legii generale ori de câte ori există o dispoziție specială într-o materie dată nu trebuie să fie expresă, fiind de la sine înțeleasă, întrucât este consecința directă a principiului specialia generalibus derogant. În caz contrar, sub aspectul raportului dintre legea specială și legea generală, s-ar considera nesocotită intenția legiuitorului de a reglementa anumite materii prin legi speciale. Astfel, aplicând principiul menționat anterior, legea generală se aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul stabilește un regim special și derogatoriu, instituind în anumite materii reglementări speciale, care sunt prioritare față de norma de drept comun. În astfel de situații legea generală se aplică numai unde legea specială nu dispune. Or, în speța de față, modificarea adusă prin prevederile art. 34^1 alin. (2) din Legea nr. 213/2020 Codul muncii – are caracter de normă generală – NU poate afecta prevederile art. 6 lit. e) din OG nr. 65/1994, care are caracter de normă specială”, se arată în comunicatul CECCAR. 

Clujust a demontat argumentarea CECCAR, explicând cum se aplică, de fapt principiile și normele de drept intern: 

Principiul Lex superior derogat legi inferiori presupune că legea superioară are întâietate faţă de cea inferioară. În speță, Codul muncii este lege, iar norma specială invocată de către CECCAR este ordonanță de guvern, normă de rang inferior legii.

Principiul Lex specialis derogat legi generali invocat de către CECCAR conform căruia norma specială primează faţă de cea generală, se aplică doar atunci când devin concurente norme de acelaşi rang, ori, în speță este vorba de norme de rang diferit.

Principiul Lex posterior derogat legi priori presupune ca legea mai recentă să primeaze faţă de legea mai veche, ceea ce în speță înseamnă că prevederile recente ale Codului muncii să primeze în fața prevederilor ordonanței din anul 1994.

Prevederile se aplică însă doar celor cu statut de angajați, lăsând deoparte  experții contabili care lucrează ca persoane fizice autorizate. Aceștia își pot desfășura în continuare activitatea fără a avea nevoie de a mai absolvi cursul de legislație a muncii. Orice altfel de interpretare a legii ar contraveni Constituției care interzice îngrădirea dreptului la muncă.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați a cerut reexaminării proiectului de lege în Parlamentul României. 

“Tocmai pentru a evita orice neclaritate în legislație, anterior promulgării, CECCAR a solicitat autorităților competente analizarea posibilității reexaminării proiectului de lege în Parlamentul României. S-a considerat, însă, că nu este cazul, proiectul de lege fiind promulgat în forma inițială, având în vedere că expertul contabil, ca liber-profesionist, își poate desfășura în continuare activitatea în domeniul salarizării și evidenței electronice a personalului, în baza art. 6 alin. e) din OG nr. 65/1994.”

Avocat: Nu poate fi vorba de o discriminare

Am contactat un avocat pentru a-i cere un punct de vedere. Domnul Ciprian Păun ne-a explicat că din punct de vedere al legii, nu a fost vorba de vreo discriminare. 

“După mine forma finală a legii trebuia să încadreze ambele profesii. E până la urmă o solidaritate între bresle de profesii liberale. Cunosc contabili care sunt extrem de buni în ceea ce fac și care executau și până acum acest tip de servicii. Cred că experiență deja dobândită putea fi valorificate în continuare de contabili în managementul resursei umane și al serviciilor de salarizare. Nu cred că poate fi vorba de discriminare și e foarte greu de demonstrat acest lucru dacă ar fi să fie sesizat la Curtea Constituțională. Având în vedere că legea e dată de un legiuitor avizat, nu se pune problema unei discriminări. 

Așadar, se pare că legea a provocat mai mult o încurcătură de tip birocratic decât o reglementare adevărată, pentru contabilii cu adevărat afectați de modificarea codului muncii vor trebui să-și schimbe calitatea de angajați și cel mai probabil vor acționa în calitate de liber profesioniști pentru companiile pentru care lucrau înainte. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here