Parlamentarii care analizează Codul Penal au discutat în contradictoriu articolul ce pedepseşte violarea vieţii private. Parlamentarii jurişti au căzut de acord că se vor sancţiona  doar înregistrările fără drept din interiorul locuinţei unei persoane. De asemenea, în noul Cod Penal au apărut mai multe infracţiuni noi care pedepsesc,  precum violarea sediului profesional, a secretului corespondenţei şi a secretului profesional.

„Nu este infracţiune, în locuinţa unei persoane publice, dacă eşti beneficiarul convorbirii, eşti cel care participă, dacă i-ai spus explicit că îl înregistrezi, dacă ai făcut-o pentru a dovedi o infracţiune, dacă constaţi săvârşirea unei infracţiuni şi filmezi ceva în locuinţa cuiva, nu este infracţiune. Deci am prevăzut toate cazurile posibile, rămâne infracţiune pentru ceea ce şi un ziarist vrea şi anume, la el, în locuinţa lui, să nu fie înregistrat ilegal de către cineva”, au declarat parlamentarii. Se pare că scopul acestui articol de lege nu este acela de a restrânge activitatea ziariştilor, ci, mai degrabă, să pedepsească persoanele care vor să facă rău cuiva şi îl înregistrează în locuinţa sa. Parlamentarii au mai declarat că „nu am auzit de nici un ziarist care să pună mijloace de înregistrare în locuinţa cuiva, dar am auzit de multe alte persoane, multe alte cazuri, de firme neautorizate pe care vrem să le pedepsim. De asemenea, membrii comisiei vor să elimine şi articolul prin care se pedepseşte şi înregistrarea în locul împrejmuit din jurul locuinţei.

Infracţiuni noi

La categoria „Infracţiunilor ce aduc atingere domiciliului, vieţii private şi corespondenţei în noul Cod Penal”,  au fost consacrate câteva infracţiuni noi menite să acopere un vid de reglementare şi să ofere un răspuns la noile forme de lezare sau periclitare a valorilor sociale care formează obiectul acestui capitol. Astfel, una dintre aceste infracţiuni este violarea de domiciliu care înseamnă „pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit fără consimţământul persoanei care le foloseşte, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia”. O astfel de infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. Totuşi, în cazul în care fapta este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin folosirea de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă. Articolul 223 din noul Cod Penal prevede violarea sediului profesional, faptă care este, de asemenea, considerată o infracţiune. „Pătrunderea fără drept, în orice mod, în sediul sau locul unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională, ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă”. O altă infracţiune prevăzută în noul Cod Penal este violarea secretului corespondenţei, adică „deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altcuiva, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă”. Şi interceptarea fără drept a unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon  ori prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă. Divulgarea secretului profesional este infracţiunea care se pedepseşte cu închisoare de la trei ani la doi ani sau amendă. Articolul 226 din noul Cod Penal privind divulgarea secretului profesional se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă în cazul în care „se divulgă fără drept unele date sau informaţii privind viaţa privată a unei persoane, de către acela care a luat cunoştinţă despre acestea cu consimţământul persoanei vătămate, în virtutea profesiei ori funcţiei şi care are obligaţia păstrării confidenţialităţii cu privire la aceste date”. Acţiunea penală a acestor infracţiuni noi se pune în mişcare doar dacă persoana vătămată depune plângere prealabilă.

Furtul în familie

Subcomisia de Cod Penal a analizat şi articolele care pedepseau furtul şi diversele forme ale acestei infracţiuni. Aceştia au hotărât, fără să voteze, eliminarea aliniatelor care prevedeau că în cazul furtului şi furtului calificat, precum şi al furtului de folosinţă, „acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, membrii comisiei considerând -o faptă gravă şi acţiunea penală ar trebui să fie pusă în mişcare şi din oficiu. O nouă infracţiune este furtul între membrii familiei, unde punerea în mişcare a acţiunii penale se va face doar prin „plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

Beatrice Golondzac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.