Comanditarii externi și aplicanții interni ai loviturii de stat

În acest articol vom devoala identitatea și aportul principalilor comanditari externi și principalilor executanți interni ai loviturii de stat din 6 decembrie 2024, realizată prin anularea turului doi al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR), inclusiv ale marionetelor și cozilor lor de topor din serviciile secrete și din Curtea Constituțională.

Principalul comanditar al loviturii de stat de Sfântul Nicolae din România este taman principalul nostru partener strategic, Statele Unite ale Americii, care au acționat atât pe cale statală cât și pe cale extrastatală. Administrația Biden, care urma să predea puterea peste o lună și jumătate, nu putea să lase conducerea României pe mâinile unui suveranist ca și Călin Georgescu, a cărui victorie zdrobitoare era previzibilă în al doilea tur prezidențial. Mai ales că România și Polonia urmau să fie principalii pioni ai unei operațiuni de intervenție preconizate în Ucraina de SUA, Marea Britanie și Franța. Operațiune în care, sub înălțătoarea deviză „Slava Ucraina”, militarii români și polonezi urmau să devină carne de tun pentru apărarea pământului (în jur de 18 milioane de hectare) și a metalelor rare achiziționate în țara vecină de companii ale celor mai bogate familii din lume, Rotschild și Rockefeller.

După plecarea lui Joe Biden de la Casa Albă, stindardul de luptă împotriva Rusiei a fost preluat de tot mai războinicul președinte francez Emanuel Macron, care se crede probabil o reîncarnare a împăratului Napoleon I (singurul lider occidental care a ocupat Moscova/în 1812) sau măcar a împăratului Napoleon III (care a făcut jocurile în și după primul război al Crimeei, soldat cu înfrângerea Imperiului Rus/1853-1856). Să nu uităm că Macron a fost produs și promovat de Banca Rotschild din Franța. Puțin probabil ca Franța să fi fost implicată în lovitura de stat din 6 decembrie 2024 având în vedere că faptic candidatul prezidențial susținut de președintele Macron, Elena Lasconi de la USR, se calificase în turul doi, alături de candidatul independent Călin Georgescu. S-a vorbit însă de o intervenție franceză asupra unui serviciu secret românesc, respectiv asupra Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), în vederea sprijinirii lui Lasconi în primul tur. Franța s-a implicat din plin însă în recenta respingere a candidaturii lui Călin Georgescu de către CCR, după vizita cu iz imperial pe care i-a facut-o președintelui Marian Enache ambasadorul francez la București, care a încălcat grav regulile și uzanțele diplomatice.

Administrația Biden a acționat, pe plan statal, prin Departamentul de Stat, recte prin fostul secretar de stat și chitarist eșuat Anthony Blinken, și prin ambasada SUA la Bucuresti, care au emis comunicate prin care au exprimat îngrijorare față de soarta democrației din România după anunțarea rezultatelor oficiale ale primului tur de scrutin prezidențial și a unei masive imiPentru defuncta administrație americană a fost un veritabil șoc eliminarea candidaților agreați de aceasta, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Administrația Biden a acționat și pe cale extrastatală, prin organizațiile miliardarului George Soros, prieten apropiat al fostului președinte american și sponsor important al Partidului Democrat. Agenții de influență ai toxicului miliardar american, care sub masca umanitarismului și a promovării societății deschise, democratice, a obținut pârghii de putere semnificative în România, au criticat vehement vehiculata imixtiune rusească și pe candidatul beneficiar Călin Georgescu.

Mai mult, există indicii că influentul miliardar american și-a folosit și fiul, pe Alexander Soros, care ar fi decolat cu un avion special din Florida la primele ore ale zilei de 6 decembrie 2025 și a aterizat la Bucuresti în jurul orelor 13,30. Cu siguranță că odrasla lui Moș Soroș a venit intempestiv în România, taman de Moș Nicolae, respectiv în ziua în care în străinătate începuse al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pentru a transmite instrucțiuni pentru anularea alegerilor prezidențiale. Cert este, că după această aterizare, Curtea Constituțională a remis presei, la ora 15, un comunicat că se va întruni la ora 16 într-o ședință informală, fiind cunoscut faptul că o astfel de ședință are ca obiect chestiuni de ordin administrativ, cum ar fi fixarea de termene de judecată pentru sesizările înregistrate, desemnarea judecătorilor raportori ș.a.

După primirea în acest interval de timp a instrucțiunilor externe și a ordinelor interne, președintele Curții Constituționale, Marian Enache, cunoscut drept colaborator obedient al fostei și al actualei Securități, a convocat instanța constituțională în ședință de judecată. Apoi a fost pronunțată din oficiu, adică fără să existe o sesizare, și în unanimitate vădit nelegala și neconstituționala hotărâre de anulare a turului doi al alegerilor prezidențiale, după ce cu numai patru zile înainte validase primul tur. Mare-i grădina…

Principalii aplicanți ai directivelor externe au fost președintele Klaus Iohannis și premierul Ion Marcel Ciolacu, profund marcați de eșecul partidelor oligarhice pe care le conduceau, PNL și PSD, în primul tur prezidențial. Iohannis mai avea două săptămâni de mandat prezidențial dar, în urma anulării alegerilor, urma să i se prelungească sine die șederea la Palatul Cotroceni, cu beneficiile inerente. În plus, fostul președinte spera să realizeze astfel un captatio benevolentiae din partea principalului partener strategic, precum și a altor parteneri occidentali, pentru a obține o înaltă funcție internațională, după eșecurile înregistrate cu funcțiile de secretar general al NATO și de Înalt Comisar European pentru Apărare. Ciolacu avea interesul să obțină un nou mandat de șef al Guvernului. Interese de menținere în funcție aveau și miniștrii și șefii de servicii secrete care aveau calitatea de membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Președintele Iohannis a transmis instrucțiunile necesare la CCR prin judecătoarea cea mai apropiată, Simina Tănăsescu, care i-a fost timp de trei ani consilier prezidențial, înainte de a o propune judecător constituțional în 2018. Tănăseasca a avut sarcina de a-i prelucra pe ceilalți judecători constituționali, începând cu imberbul președinte Marian Enache. Simina Tănăsescu a fost o profesoară ștearsă de drept constituțional la Facultatea de Drept a Universității București, unde, potrivit unor foști profesori de-ai săi, a fost anterior o studentă mediocră. A rămas în analele facultății datorită relației intime cu profesorul Ioan Muraru, șeful catedrei de drept constituțional, judecător al CCR în perioada 1992-2001 și Avocatul Poporului în perioada 2001-2011, care a ajutat-o să obțină doctoratul în drept publicși să promoveze în cariera didactică. O are pe conștiință pe soția profesorului Muraru, care a suferit mult din cauza infidelității soțului său, decedând în urma unui infarct suferit în plină stradă.

Fiind o persoană anostă, anodină și insipidă, necăsătorită până în prezent, s-au ridicat semne de întrebare asupra calităților și farmecelor ascunse cu care l-a cucerit pe fostul locatar de la Palatul Cotroceni, care locuia singur. Să fie vreo legătură între postura fostei consiliere prezidențiale de nepoată a cunoscutului general SIE, Alexandru „Bebe” Tănăsescu, care a activat în spațiul occidental (SUA, Franța) și a deținut funcții importante în centrala spionajului românesc, culminând cu cea de prim-adjunct al directorului SIE în perioada 1997-1999, și o discutată și posibilă racolare a etnicului german Klaus Iohannis de către SIE? Întrebăm, nu dăm cu parul.

Conform unor surse din PSD, ca să nu fie mai prejos, premierul Ciolacu a comunicat în perioada respectivă cu șeful CCR, Marian Enache, căruia i-a transmis ordonanțele prezidențiale și doleanțele sale, prin intermediul președintelui Consiliului Legislativ, Florin Iordache, această instituție având sediul în incinta Palatului Parlamentului, ca și Curtea Constituțională. Ciolacu, Iordache și Enache au fost colegi în PSD și în Camera Deputaților, fiind legați de o strânsă prietenie. Enache a fost desemnat președinte al CCR în 20.22, la propunerea și cu sprijinul substanțial al PSD, după ce Ciolacu a devenit liderul PSD și al treilea om în stat, în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Tot marele pesedist de Buzău l-a promovat pe Florin Iordache în fruntea Consiliului Legislativ, după ce ca ministru al Justiției s-a remarcat doar prin penibila interogație ,,Mai aveți o întrebare?”.

În timpul loviturii de stat din 6 decembrie 2025, președintele Klaus Iohannis avea control asupra a patru judecători de la CCR. Pe trei dintre aceștia (Livia Stanciu, Simina Tănăescu și Mihaela Ciochină) i-a propus el însuși, iar pe unul (Iulia Scânteie) l-a propus PNL, partid pe care-l conducea de facto. Premierul Ion Marcel Ciolacu avea control tot asupra a patru judecători CCR, care fuseseră propuși de PSD (Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu). Al nouălea judecător de la CCR era Varga Attila, propus de UDMR, formațiune apropiată de obicei de partidele mainstream PSD și PNL.

Valer Marian