Laurențiu Buzenchi este președintele Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii “Smaranda Brăescu” Cluj, comandor de aviație în rezervă, pilot clasa I și instructor în toate condițiile meteorologice. A executat peste 4000 de ore de zbor, în cele mai diverse condiții, realizând toată gama de misiuni cu elicopterul: de la transport tehnică de luptă, personal, până la salvări de vieți omenești, transporturi utilitare, transportul răniților – atunci când au avut loc accidente majore, lansări de parașutiști, zboruri cu personalități precum atașați militari, miniștri și chiar prim ministru. Nu de puține ori a sfidat legile gravitației, făcând acrobații cu elicopterul, demonstrațiile aeriene fiind foarte apreciate la nivel mondial și chiar celebra televiziune CNN a difuzat timp de un minut evoluția  comandorului Laurențiu Buzenchi de la inaugurarea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj. În activitatea sa de instructor de zbor, a pregătit peste 100 de piloți, iar, din acest punct de vedere, cea mai mare satisfacție a domnului Buzenchi este că cei pe care i-a pregătit în zbor, la rândul lor, au pregătit alți piloți iar cei care zboară acum, cel puțin pe elicoptere, sunt pregătiți de elevii dumnealui. 

Cum a luat naștere Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii?

Asociația noastră a fost înființată pe 17 mai 2013, cu un grup de entuziaști. Am ținut întotdeauna ca porțile acestei asociații să fie deschise, deoarece membrii trebuiau să îndeplinească o singură condiție: să iubească aviația. Ne mândrim și cu diverse personalități care s-au alăturat asociației, dr. ing. David Ciceo – director general al Aeroportului Internațional Cluj, Gelu Luca – comandantul Aeroportului de la Cluj, prof. dr. arh. Romulus Zanfir – fostul decan al Facultății de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Clujene, prof. dr. Mircea Goga, nepotul strălucitului om de cultură și politician Octavian Goga, general de brigadă Vasile Șomlea, fost inspector șef la IPJ Cluj și mulți, mulți alții. Una dintre preocupările noastre de bază este promovarea personalităților aviației românești, asta în ideea de a-i înarma pe tineri cu informații despre gloriile poporului român în domeniul aviației, ne dorim să facem educație patriotică a tinerilor dezvoltând sentimentul național. În fiecare an am organizat expuneri în școli și licee cu prezentări PowerPoint, cu machete de aeronave, cărți, pliante, calendare pe care le oferim fiecărui copil care participă la prezentările noastre, încercăm să recompensăm dăruirea și preocuparea lor. 

Care au fost cele mai emoționante momente din cariera dumneavoastră? 

Aș vrea să subliniez două momente extrem de importante și emoționante pentru mine. Am stabilit inițial printr-un mail o legătură cu domnul Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud să ne sprijină acțiunile de promovare a aviației în scoală. Am fost la Ciugud de 5 ori. Când am organizat în 2019 concursul de desen „Zborul un vis frumos”, au participat 15 copii de la Ciugud, cu care am stabilit o relație extraordinară și le-am organizat o vizită la Aeroportul Internațional Cluj, inclusiv în zona securizată, desigur cu acordul directorului general David Ciceo. Copiii au vizitat și expoziția noastră care este deschisă în permanență, avem 18 machete acolo, după ce au vizitat aeroportul, ne-am îndreptat spre galeriile radio, unde am organizat expoziția de desene ale copiilor. În cadrul evenimentului, am trăit un sentiment atât de înălțător și plăcut, energii care mă fac să merg mai departe. Am o legătură foarte strânsă cu copii de la Ciugud care mă așteptau la intrare și când m-am dus la ei m-au îmbrățișat și și-au sprijinit capetele pe mine. Mă simțeam ca o cloșcă, toți încercau să mă îmbrățișeze. Am fost foarte emoționant pentru că este o afecțiune sinceră, nu este nimic ascuns în spatele acestei atitudini. M-am emoționat atât de tare încât mi s-a urcat un nod în gât și am fost nevoit să prelungesc puțin începerea vernisajului expoziției și premierea copiilor. Un alt moment extrem de emoționant l-am avut în prima acțiune internațională a Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii Cluj. În 2018 am organizat un eveniment la Gyula, Ungaria unde este un liceu românesc se numește „Nicolae Bălcescu”, acolo am avut ocazia să le prezentăm copiilor personalitățile aviației române din Transilvania. În cadrul evenimentului a fost de față și consulul României la Gyula. Întotdeauna îmi rezerv un timp de 10-15 minute în care să le răspund la întrebări copiilor, din orice domeniu. Cele mai multe întrebări s-au legat de viața și activitatea mea de aviator. Când am încheiat și această parte, celor mai îndrăzneți le-am oferit câte o carte pe care noi am reeditat-o după aproximativ 100 de ani „Aurel Vlaicu”. În momentul în care am încheiat și le-am mulțumit pentru atenție, copiii au țâșnit de pe scaune și au aplaudat frenetic. Probabil ca se simt inferiori celorlalți cetățeni dar explicându-i că și ei sunt urmașii acestor mari personalități, le-am dat identitate, le-am dat un trecut, care poate să le marcheze prezentul și viitorul. Entuziasmul lor l-am înțeles ca pe o înălțare sufletească. Atât de mult m-a emoționat această izbucnire și acest manifestare extraordinară, încât nu am mai reușit să-mi găsesc cuvintele. Aceste două momente emoționante, mi-au dat energie să continui și să depășesc foarte multe piedici care mi s-au pus. 

În ce stadiu se află proiectul pentru înființarea  Muzeului Aviației din Transilvania?

Muzeul Aviației din Transilvania era unul din proiectele pe care ne doream foarte mult să le realizăm, stabilisem și zona în care ne doream să fie amplasat, și modul în care ne voiam să arate. Am făcut foarte multe demersuri la Muzeul Național al Aviației, la Consiliul Județean Cluj care ne-a și aprobat două hotărâri, una pentru inițierea demersurilor în înființarea acestui muzeu și una pentru colaborare și cooperare între Consiliul Județean și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii Cluj în dezvoltarea acestui proiect. Din păcate, proiectul a fost suspendat pentru că sunt alte interese în zonă, alte preocupări și priorități, iar inițierea unui demers în acest sens nu câștigă atât capital politic pe cât s-ar dori.

Care au fost cele mai importante proiecte pe care l-ați desfășurat în cadrul ARPIA?

Cele mai importante proiecte se leagă de numele Smarandei Brăescu. Noi am pornit încă de acum șase ani când, se împlineau 85 de ani de la recordul ei stabilit la 19 mai 1932 în Sacramento, SUA. Am avut șansa să intrăm în legătură cu comunitatea română din Sacramento și cu Academia Româno-Americană de Arte și Științe, alături de care ne-am dorit să organizăm un eveniment major la Sacramento, dedicat Smarandei Brăescu. În acest scop, am redactat un proiect de finanțare la Departamentul românilor de pretutindeni din MAE, iar consultant ne-a fost chiar unul dintre cei care se ocupau de aceste proiecte. A fost foarte impresionat de inițiativa noastră, ne-a transmis că este imposibil ca acest proiect să nu fie aprobat. Din păcate, în urma evaluării, proiectul nostru a fost clasat primul sub linie pentru finanțare, însă ne-am dat seama că celelalte aveau susținere politică. 

 De asemenea, anul acesta pe 2 octombrie se împlinesc 90 de ani de la primul record mondial al Smarandei Brăescu stabilit în Câmpia Bărăganului. În acest sens, am făcut o serie de proiecte atât pe plan local, național și mondial.ARPIA Cluj a construit și a și dezvelit monumentul Smaranda Brăescu din Cimitirul Central, ne-am propus să scriem o carte despre ea, să edificăm un bust la Cluj-Napoca, să organizăm o expoziție aniversară pe care să o vernisăm la aeroport în octombrie, sperăm, cu implicarea municipalității. Vrem să organizăm un eveniment pe plan național, în 2 octombrie anul acesta, la care ne dorim să participe președintele României, ministrul Apărării, ministrul Transporturilor, ministrul de Interne, ministrul Sporturilor, ministrul de Externe și reprezentanții ambasadelor Statelor Unite ale Americii, Canadei, Angliei, Franței, Turciei, Italiei, Germaniei, Greciei și Poloniei, state cu care Smaranda Brăescu a avut tangențe directe. Un eveniment de asemenea anvergură presupune implicarea unei instituții foarte puternice și aici avem anumite probleme. Pe plan intern, asociația noastră și-a propus să organizeze la Cluj-Napoca, Bistrița, Zalău, Târgu Mureș, Mediaș, Sibiu, Timișoara și Alba Iulia expoziții de fotografie și documente autentice despre Smaranda Brăescu, dar și de machete ale avioanelor care i-au marcat existența ”Reginei Aerului”. În plus, printr-o colaborarea extraordinară pe care am avut-o cu Studioul Cinematografic al Armatei, am realizat împreună câteva filme documentare din care două au fost premiate. Unul dintre ele se numește „Maeștrii Măiestrelor”, care a participat la un festival al filmului documentar militar de la Roma, unde a câștigat premiul I. Am participat la realizarea filmelor documentare „Pilotul Unirii” despre Vasile Niculescu, pilotul zborului Marii Uniri și o trilogie despre Smaranda Brăescu. Prima parte intitulată „Măndița. Foșnet de mătase albă” a câștigat un concurs de la Varșovia, unde a obținut trofeul sabia de bronz. Cea de-a doua parte a filmului se numește „Măndița. Nu mă voi întoarce niciodată din drum” și se referă la poziția de pilot a Smarandei Brăescu, din momentul în care a făcut cursurile de pilotaj în SUA, ea fiind primul pilot străin brevetat în Statele Unite ale Americii. A vrut să ia brevet în România, însă nu s-a putut, pentru că așa erau legile, iar misoginismul era în floare. Cea de-a treia parte, cea mai dramatică se numește „Mandita. Prigoana. Parcela II B. Locul 1550”, acestea sunt datele de identificare a locului unde a fost înmormântată Smaranda Brăescu sub numele de Maria Popescu. Toate aceste documentare și nu numai pot fi văzute pe site-ul ARPIA ”Smaranda Brăescu” Cluj arpia-filialacluj.ro

Ce va conține cartea dedicată Smarandei Brăescu? 

Cartea pe care noi am scris-o este o combinație din scrierile lui Staicu Buciumeni și ale fraților Sireteanu, la care se adaugă contribuția și documentele noastre. Am intrat în posesia a 14 reportaje scrise în presa vremii de Ion Dragomir, a unor documente de la arhivele militare de la Pitești, de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe, la care vom atașa 73 de fotografii. Ne dorim să fie cât mai citită, este o carte de popularizare, nu este o carte de istorie, tot ce pot să spun este că a fost scrisă cu multă pasiune.

Credeți că autoritățile din țara noastră se implică suficient pentru promovarea culturii aeronautice? 

Ne dorim sprijinul tuturor românilor și a parlamentarilor români, în special, pentru inițiativa legislativă a senatorului Nicolae Ionel Ciucă, ministrul Apărării Naționale, ca anul 2022 să fie dedicat Smarandei Brăescu, care a adus faimă României în toată lumea și care în 1932 a fost propusă să fie sportiva numărul unu a anului pe plan mondial. Vrem ca această lege să fie votată într-o procedură de urgență, deoarece este așteptată de toți românii, iar europarlamentarii să-și însușească solicitările noastre, direct sau indirect, în a organiza un eveniment de rezonanță la la Bruxelles dedicat dublei aniversări a 90 de ani de la recordul Smarandei Brăescu. 

Citește și: AJOFM Cluj înecată în acte de corupție la nivel înalt. Conducerea instituției voia binele apropiaților, nu a șomerilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here