Rețeaua mafiei lemnului, o structură bine organizată și adânc ascunsă în umbra pădurilor din România, acționează ca un mecanism viclean prin care defrișările au loc cu sprijinul și complicitatea autorităților. Documentele care dovedesc furturile ard mai intens decât pădurile din Australia, iar combinaţiile celor implicaţi în jaful din pădurile ţării se întâmplă în familie.

Documentele care atestă furturile din păduri au ars ca prin minune

Gazeta de Cluj a relatat pe larg ping-pongul cu dosare, care vizează furtul din păduri, dintre procurorii Ulici şi Panţuru. Un dosar penal era deja înregistrat la DNA, în care familia Rondolean și Gălățean erau proprietari pe pădurea pe care firma Horber s-a declarat ca fiind proprietar, pentru a putea exploata lemnul din pădure. Dosarul a fost trimis de procurorul Ulici Ioan către procurorul Panţuru Valentin, care a clasat cazul rapid, fără a informa proprietarul.  În 2011, Lupu Horj, administratorul Horber SRL, a fost implicat într-un furt de lemne din pădurea „Jupânea”. Deși nu avea autorizație de exploatare, Horj a falsificat un contract cu Ocolul Silvic Borşa. Patru persoane angajate pentru tăierea lemnelor au fost prinse de ITRSV. Horj a dat declarații contradictorii privind proprietatea terenului, menționând inițial că deține 30 de hectare, dar ulterior s-a corectat, afirmând că a cumpărat masa lemnoasă de pe o suprafață de 108 hectare. Ulterior, în februarie 2024, Crin Gălăţean a depus o plângere penală către Tribunalul Maramureş, iar documentele care atestă furtul – atât cele ale firmei Horber, cât şi cele ale firmei Omni SRL, însărcitată cu proiectarea amenajamentului silvic – au ars ca prin minune.

Crin Gălăţean arată că situația este foarte clară. Adresele primite, inclusiv de la Lupu Horj, care susține că i-a ars arhiva, ridică unele semne de întrebare. Acest pretext a fost folosit și de  firma Omni SRL, ce a proiectat  amenajamentul pădurii lui Rondolean Victor, care a invocat, de asemnea, un incendiu care a cuprins sediul firmei din Timişoara. 

Gălăţean mai arată că în actele pe care Lupu Horj le-a făcut dispărute există dovezi că acesta a transportat, cu ştiinţa lui Şteţco Istrate şi a Gărzii Forestiere, cam 53.000 mc, duşi prin SUMAL, fără nicio autorizaţie. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, sunt mai multe dosare penale,  şi unul la Înlata Curte, în care e stipulat  foarte clar că ocolul Borşa nu a emis nicio autorizaţie către firma Horber din 2008 până în prezent. Totuși, lemnul în cantitate de 50.000 mc, care a fost retrocedat conform drepturilor sale și ale familiei sale, a fost transportat cu avize și acte care atestă plecarea acestuia din pădure, cu ajutorul Gărzii Forestiere. Aceste avize și acte au fost transmise de Ștețco Istrate, iar procurorul de la Parchetul Vișeu le-a aprobat într-un dosar ce vizează o suprafață de aproximativ 30 de hectare. Dosarul provine de la DNA și a fost închis de procurorul Ulici, fiind transmis apoi la Parchetul Vișeu. În dosar e consemnat că Ștețco Istrate a validat cinci contracte, dintre care patru cu firmele familiei Horj, care nu aveau autorizaţie de exploatare, inclusiv cu Emil Horj, tatăl avocatei Alexandra Horj, şi fratele său Emil Horj. Pentru ca lucrurile să rămână  în familie avocata Alexandra Horj, care  este nepoata lui Lupu Horj,  este şi cea care îl reprezintă în instanţă. De asemenea, Alexandra Horj este şi avocata ocolului silvic ceea ce poate conduce către interese divergente. Coincidenţă sau nu, judecatoarea de cameră preliminară de la Tribunalul Maramureş căre se ocupă de proces este Diana Horj, deci tot din familie.

Aşa cum au ars documentele firmei Horber, a ars şi sediul din Timişoara al firmei Omni

Documentele care dovedesc furtul din pădure ard pe bandă rulantă. Fără să punem la îndoială veridicitatea incendiilor, putem specula că acestea sunt nişte tertipuri prin care se pierd urmele furtului, iar toţi cei implicaţi sunt scoşi basma curată. Ministerul Mediului, Apelor şi al Pădurilor a trimis o adresă firmei Omni SRL în care solicita tema de proiectare amenajamentul lui Rondolean Victor. Sima Dumitru Gabriel şi Banu  Constantin, administratorii firmei, s-au spălat rapid pe mâni. Într-un răspuns oficial trimis către Ministerul Mediului au declarat că nu mai deţin tema de proiectare soilicată invocând, printre altele, un incendiu care a cuprins sediul din Timişoara.

„De asemenea, menționăm că o parte semnificativă a documentelor firmei, inclusiv cele legate de contractul cu domnul Rondolean Victor, au fost distruse într-un incendiu care a avut loc pe 02.03.2019 la sediul societății. Anexăm copia procesului-verbal de intervenție din data de 02.03.2019”, se arată în răspunsul trimis de către reprezentanţii firmei.

Conform procesului verbal de intervenţie  al Inspectoratului pentru Sitauţii de Urgenţă Banat, judeţul Timiş,  incendiul a pornit de la un cablu electric defect al unei imprimante. Printre pagubele produse se numără un scaun de birou, un aparat de climă, 8 monitoare dar, cel mai important, nici mai mult nici mai puţin decât 100 kg de dosare ale firmei. 

Reţeaua ilicită a mafiei forestiere a dus la dispariţia dovezilor

Exploatatorii, în complicitate cu Garda Forestieră Cluj și angajații ocoalelor silvice, acționează sub umbrela tăcerii instituțiilor de control, dovedind o rețea ilicită extinsă până în cele mai înalte colțuri ale justiției, inclusiv parchete și DNA. Tentaculele acestei mafii forestiere sunt adânc înfipte în toate structurile autorităților responsabile. Firma Horber, aflată aflată acum în faliment şi cu actele incendiate  susține că nu mai poate găsi documentele. În realitate, toate aceste acte – contabile și informatice – pot fi reconstituite, oferind astfel o imagine clară a cantității de lemn exploatată și a perioadelor exacte prin verificarea raportărilor pe care firma Horber le-a făcut în sistemul SUMAL.

3 COMENTARII

  1. În pădurile din jurul lacului Surduc jud Timiș din care încă o mare parte nu au înapoiate proprietarilor îndreptățiți , s au făcu și se fac tăieri și valorificări de lemn de mare valoare și de foc în ciuda unor camere de supraveghere voit desconsiderate decei desemnați se se folosească de ele.Se taie în general după metoda ” taie rapid și dispari ” prin folosirea de TAF care în general nu au Nr de înmatriculare vizibile… prin pătrunderea în parcele cu puzderie de drumuri de exploatare forestieră fară bariere și lăcate….acționează aparent fără știrea pădurarului care ar fi firesc să vadă ce toată ceealaltă lume pricepe… tăierile și transportul îl fac oameni ce sunt de toți cunoscuți în comunități ca „harnici” drujbiști transportatori și vînzatori de orice categorie și fel de lemn….ei au utilaje adecvate , adaptate pt astfel de activități nu glumă…de regulă nu au servici sau loc de muncă însă se bucură de o situație materială bună sau chiar de invidiat .
    Dacă un astfel de om este prins călcînd pe bec de la pădurar pîna la mai ști cine sare să l salveze…
    Aici s a ajuns…
    Schițe și planșe ale parcelelor împădurite și ale parcelelor nu prea există sau nu sunt afișate vizibil…
    Pădurarul vine la marcat și marchează unde îi spune omul fără a avea asupra lui documente planșe sau schițe care să clarifice eventuale încălcări de hotar …
    În documentele OCPI în cartea funciară cu litere mici este stipulat că proprietatea nu are limite certe în lipsa unui plan parcelar general clar…
    Asta la peste 30 de ani de la revoluție, într o zonă unde au fost și există Planuri Austro Ungare detailate …unde se putea SIMPLU cartografia lacul pt a fi suprapus pe respectivele hărți .
    În zona chemați sau numiți au fost cohorte de experți topografi iar comisia locală de punere în posesie lună de lună și an de an și au luat salariile facînd puneri în posesie aparent pe sărite (ieșirea în teren nefăcînduse întodeauna în baza unui convocator scris cu proprietarii martori și comisia în teren…)….culmea ,defazînd sau traslatînd proprietăți astfel că între uni proprietari cunoscuți au reușit să apară alții ba chiar întocmindu se concesiuni în situația în care retrocedările nu au fost finalizate…
    Pădurea acum ar trebui să aibă peste 125 ani vechime însă este regăsită doar cu arbori ce pot fi înconjurați cu brațele… toți cei valoroși fiind dispăruți.Padurea a devenit parc ca densitate și orice vînt produce doborături.
    Animalele sălbatice s au retras pe lîngă casele sătenilor sau ale pădurarilor cunoscînd faptul că aceștia au datoria și primesc sarcini , fonduri și hrană să le protejeze și să le hrănească .
    Interesant ,..!… sau nu este așa ?
    Însemnele limitelor de proprietate în mai multe locuri au fost ca din greșeala marcate în alte locații astfel că arbori groși și arii de parcele împădurite să poată fi la dispoziția celor ce și au dorit să acționeze – bănuiți cum -în sectoarele respective.
    La sesizarea scrisă ,.. OS Făget a argumentat acțiunea Amenajiștilor fără a altceva decît o recoltare din spațiul respectiv…
    Culmea… pădurarul Costel ce pare și probabil are în primire aria respectivă a afirmat cu martori că nu știe în responsabilitatea cui se afla top vechi 882-883….teren împădurit pe care UAT Fârdea înca nu l a restituit proprietarului dar care , conform specificației OS Făget nu s ar mai afla la ei pt eventuală restituire….
    Vă întreb acum….cine și în ce cuantum v a restitui proprietarului îndreptățit valoarea lemnului ce nu se mai regăsește la coantumul unei păduri de peste 125 de ani….. proprietarul în toți acești ani – pt ași proteja pădurea ,…a cumpărat cu acte lemnul necesar de foc .
    Există tot felul de organisme de control unde persoane plătite regește ar trebui să ia în calcul elucidarea , sancționarea și rezolvarea unor astfel de situații….dar nimeni nu face nimic….că doar nu o să și ia treabă în serios și nu au de ce ” să se lege la cap dacă nu i doare „.
    Unii îți recomandă să ți faci dreptate singur sau dacă ai bani sau dorești să devii sărac să apelezi la justiție…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.