Comisarul european pentru sănătate a acordat un interviu în exclusivitate pentru colegii de la ziarul Adevărul. Redăm mai jos acest dialog despre probabilitatea revenirii pandemiei și despre necesitatea măsurilor restrictive pentru a împiedica izbucnirea unui val 4 mai mare decat precedentele.
Adevărul: Pfizer şi BioNTech susţin că ar trebui să administreze şi a treia doză de vaccin COVID. Mai mult, există ţări care au anunţat deja că îşi vor vaccina cetăţenii cu a treia doză. În acelaşi timp, OMS a denunţat „lăcomia“ celor care iau în considerare injectarea unei a treia doze de vaccin şi observă că nu a fost dovedită necesitatea acesteia. Ce părere aveţi despre administrarea celei de-a treia doze?
Stella Kyriakides: Înainte de a vorbi despre o a treia doză, este crucial ca mult mai multe persoane să primească prima şi a doua doză cât mai repede posibil. În timp ce vorbesc, 50% dintre adulţii din UE sunt complet vaccinaţi şi protejaţi împotriva virusului şi a variantei Delta care se răspândeşte în întreaga Uniune Europeană. Principalul meu mesaj către autorităţile şi cetăţenii români la vizita mea de astăzi la Bucureşti – vaccinaţi-vă, vaccinaţi-vă, vaccinaţi-vă! Sunt aici pentru a înţelege provocările pe care trebuie să le infruntaţi şi să va susţin în orice mod posibil. Acesta este cel mai sigur mod de a ne proteja împotriva pandemiei, în special în faţa variantelor cu răspândire rapidă. Dincolo de această urgenţă imediată, problema dozelor trei sau a „rapelurilor” este în primul rând o chestiune ştiinţifică, mai degrabă decât politică. Ceea ce este esenţial este să ne asigurăm că suntem pregătiţi să le implementăm, dacă este necesar. Analizăm această problemă foarte atent cu ECDC şi EMA. Ambele agenţii monitorizează toate dovezile disponibile din studiile clinice şi datele colectate din campaniile de vaccinare în curs ale statelor membre şi mă aştept să se ofere îndrumări mai definitive în viitorul apropiat.
Continuăm abordarea noastră de succes, inclusiv printr-un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de la sfârşitul anului 2021 şi achiziţionarea de doze suplimentare de la Moderna – inclusiv pentru „rapel”, vaccinuri adaptate la variante şi vaccinuri pediatrice. De asemenea, ne uităm şi la alte tehnologii, păstrând toate opţiunile deschise. Desigur, este extrem de clar că vaccinurile trebuie puse la dispoziţie, în întreaga lume, pentru a proteja toţi cetăţenii şi lucrăm cât de mult putem pentru a creşte producţia de vaccinuri. Noul contract cu BioNTech-Pfizer se bazează pe acest principiu al solidarităţii globale şi conţine prevederi specifice pentru revânzare şi donaţii către ţările care au nevoie.
Solidaritatea internaţională este crucială: nimeni nu este în siguranţă atât timp cât nu suntem toţi în siguranţă”, a răspuns Stella Kyriakides.
Credeţi că vaccinul COVID ar trebui să fie obligatoriu? Ce părere aveţi de Franţa şi de Grecia, care obligă personalul medical să se vaccineze? „Problema vaccinării obligatorii a fost întotdeauna una sensibilă în multe state membre. Politicile de vaccinare sunt în mâinile statelor membre. În cele din urmă, problema obligării sau nu a vaccinării este o întrebare la care fiecare stat membru va trebui să găsească răspunsul cel mai potrivit. Prin fiecare dintre strategiile lor de vaccinare, ei au stabilit cel mai eficient mod de a asigura o acoperire cât mai largă şi o rată a vaccinării cât mai mare posibil, acordând în acelaşi timp prioritate celor mai vulnerabile grupuri. Ştiinţa ne spune clar că vaccinarea oferă cea mai bună protecţie împotriva virusului şi a variantelor sale, inclusiv varianta Delta. Este un fapt demonstrat că, dacă lucrezi în sectorul sănătăţii şi eşti nevaccinat, te expui atât pe tine, cât şi pe cei vulnerabili şi bolnavi la riscuri serioase. Toţi avem responsabilitatea de a ne proteja reciproc, iar chemarea mea către oameni este să avem încredere în ştiinţă şi să ne vaccinăm. Cred că trebuie să conştientizăm mai mult, să luptăm împotriva dezinformării şi să aducem cetăţenii spre un efort global.”, a adăugat acesta.
Ar putea Malta să creeze un precedent după ce o perioadă a decis să-şi închidă graniţele pentru persoanele nevaccinate? Ştim că dumneavoastră şi colegii dumneavoastră din Consiliu nu aţi fost de acord, dar ce ar putea împiedica alte ţări să ia aceleaşi măsuri ca Malta pentru a-şi proteja cetăţenii de al patrulea val al pandemiei?
„Protejarea sănătăţii cetăţenilor noştri este principala prioritate. Vrem să ne asigurăm că ne putem îndrepta spre redeschiderea societăţilor noastre în săptămânile următoare în condiţii de siguranţă şi într-un mod coordonat, dar şi într-un mod care să includă pe toată lumea. Nediscriminarea este un principiu-cheie. Vedem creşterea numărului de cazuri în diferite state membre ca rezultat al variantei Delta şi este adevărat că statele membre pot şi ar trebui, de asemenea, atunci când este necesar, să instituie restricţii pentru a proteja sănătatea publică – inclusiv pentru călătorii. Dar un certificat de vaccinare nu poate fi o condiţie prealabilă pentru călătorie. Acesta este unul dintre principiile principale pe care statele membre le-au convenit atunci când am creat certificatul digital COVID al Uniunii Europene. Până să ne asigurăm că suficient de mulţi cetăţeni sunt complet vaccinaţi, trebuie să rămânem vigilenţi şi să ne redeschidem treptat pentru a limita răspândirea variantelor. Trebuie să fiţi pregătiţi pentru reintroducerea măsurilor, dacă acest lucru este necesar. Cu toate acestea, măsurile care discriminează sunt o preocupare pentru noi.
Am fost informaţi că autorităţile malteze analizează din nou această decizie şi aceste regulile, ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă”, a spus Kyriakides.
Când credeţi că va trece pandemia, când vom scăpa de măşti şi de restricţii?
„Am văzut o accelerare majoră a vaccinării în ultimele săptămâni. 66% din toţi adulţii din UE au primit o primă doză, iar 50% sunt complet vaccinaţi. În ciuda problemelor iniţiale, ne-am atins obiectivul de a livra suficiente doze pentru a vaccina 70% din populaţia adultă în luna următoare. Pe măsură ce ne îndreptăm spre vară, trebuie să ne dublăm eforturile pentru a străpunge tavanul de sticlă al ezitării vaccinului şi să continuăm să ne consolidăm încrederea în vaccinare. Vaccinurile trebuie să câştige cursa împotriva noilor variante ale coronavirusului. Şi trebuie să fim, de asemenea, realişti cu privire la faptul că virusul se răspândeşte în continuare şi nu toată lumea este imunizată. Trebuie să redeschidem treptat şi cu precauţie şi trebuie să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică pentru încă ceva timp. Acum nu este momentul să ne aruncăm măştile, dezinfectantul pentru mâini sau să nu mai păstrăm distanţa. Şi când vom scăpa de restricţii depinde, într-adevăr, de vaccinare”, a declarat Comisarul european. UE acordă statelor membre bani pentru sănătate.
A accesat România fonduri pentru a sprijini sistemul de sănătate? Ce ar trebui să ştim despre aceste fonduri şi ce ar trebui să facă România în acest sens?
„Cetăţenii sănătoşi reprezintă baza fundamentală a unei economii şi a unei societăţi puternice şi rezistente. Acesta este motivul pentru care Facilitatea de recuperare şi rezilienţă, ca parte a NextGenerationEU, a făcut din investiţiile în sistemele de sănătate unul dintre obiectivele sale cheie pentru redresarea UE. În acest sens, Planul naţional de recuperare şi rezilienţă al României, care a fost prezentat Comisiei în luna mai, va juca un rol-cheie în a ajuta ţara să iasă mai puternică din pandemia COVID-19, inclusiv în domeniul sănătăţii. În general, sunt încurajate nu numai de nivelul investiţiilor în domeniul sănătăţii din planurile statelor membre, ci şi de varietatea largă de domenii în care se face această investiţie. De la consolidarea dispoziţiilor de asistenţă medicală primară, până la formarea personalului medical, îmbunătăţirea rezilienţei pentru viitoarele crize de sănătate şi investiţiile în soluţii inovatoare de asistenţă medicală, toate statele membre au înţeles importanţa investiţiilor în sisteme de asistenţă medicală puternice pe care să le ofere cetăţenilor. În plus, programul nostru ambiţios şi autonom EU4Health va pune la dispoziţie 5,1 miliarde de euro pentru a sprijini procesul de construire a sistemelor de asistenţă medicală de mâine şi pentru a le permite să ofere îngrijiri mai bune pacienţilor din întreaga UE, inclusiv în România”, a afirmat acesta
Sursa: adev.ro/qwbakw
Citește și:Dragoş Damian, CEO Terapia: acuză Guvernul României că este total rupt de realitate
