Comisia Europeană a prezentat, vineri, planul pentru combaterea dezinformării în UE, fiind făcute publice şi unele informaţii privind alegerile europarlamentare, precum cea că a existat o încercare de dezinformare din surse ruse în încercarea de influenţare a europarlamentarelor.

„În acest moment, dovezile disponibile nu ne-au permis să identificăm o campanie pentru dezinformare specifică la nivel transfrontalier provenind din surse externe care să fi vizat scrutinul european. Cu toate acestea, dovezile colectate au dezvăluit activităţi continue şi susţinute pentru dezinformare din surse ruse, având rolul de a afecta prezenţa la urne şi de a influenţa preferinţele alegătorilor. Acesta dovezi au acoperit o sferă largă de teme, începând de la provocările care au vizat legitimitatea democratică a Uniunii Europene, până la exploatarea dezbaterilor publice care au generat diviziuni pe teme precum migraţia şi suveranitatea. Acest lucru confirmă faptul că aceste campanii pentru dezinformare lansate de entităţi etatiste şi non-etatiste generează o ameninţare hibridă la adresa Uniunii Europene”, se arată în analiza făcută publică de Comisia Euorpeană.

Cu toate acestea, reprezentanţii Comisiei Europene precizează că, ţinând „cont de caracterul din ce în ce mai sofisticat al activităţilor în sensul dezinformării şi de dificultăţile cu care se confruntă cercetătorii independenţi în accesarea datelor relevante ale platformelor online”, o evaluare concluzivă asupra scopului şi impactului campaniilor pentru dezinformare va necesita timp şi un efort concertat din partea societăţii civile, mediilor academice, entităţilor publice şi platformelor online.

Potrivit raportului Comisiei Europene, din inanuarie au fost detectate 1.000 de cazuri de dezinformare, faţă de 434 de cazuri în aceeaşi perioadă anul trecut.

Potrivit oficialilor europeni, înaintea alegerilor europarlamentare a fost sesizată existenţa unui ”comportament neautentic coordonat” care folosea boţi şi conturi false pentru răspândirea materialelor instigatoare la ”dezbinare pe platformele online”.

”Înainte de alegeri, am constatat existenţa unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de boţi şi conturi false. Prin urmare, platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte combaterea dezinformării. Cu sprijinul nostru activ, Facebook, Google şi Twitter au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea. Ultimele rapoarte lunare, pe care le publicăm astăzi (vineri -n.r.) confirmă această tendinţă. Ne aşteptăm acum ca platformele online să îşi menţină dinamica, să îşi intensifice eforturile şi să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului”, se mai arată în declaraţia oficialilor.

În ciuda realizărilor, platformele online sunt nevoite să ofere informaţii mai detaliate pentru permiterea identificării actorilor nocivi şi a statelor membre vizate şi să îşi intensifice cooperarea cu verificatorii veridicităţii informaţiilor.

Platformele trebuie să mai ofere comunităţii de cercetare un acces semnificativ la date.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.