Comisia Europeană cere ca guvernul Ciolacu să elimine o parte dintre facilitățile existente (scutiri de taxe și impozite), fie introducerea de noi taxe și impozite, sau creșterea unor taxe și impozite.
România se confruntă cu dezechilibre excesive și un deficit bugetar prognozat la 6,9% din PIB (diferența dintre venituri și cheltuieli), potrivit unui raport al Comisiei Europene.
De asemenea, Comisia Europeană cere României să facă reforme structurale și să accelereze absorbția fondurilor europene, inclusiv a banilor din PNRR.
Reamintim că România nu a încasat nici acum tranșa a 3-a din PNRR, deși mai sunt doar doi ani și jumătate din acest program.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luna trecută, că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din Produsul Intern Brut, dar că va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB, iar discuția se poartă în jurul unei reduceri în interval de 5 sau de 7 ani. Cu toate acestea, Comisia estimează că în acest an deficitul bugetar al României va fi de 6,9% din Produsul Intern Brut, comparativ cu ținta de 4,9% din PIB asumată de Guvern, potrivit Economedia.
Comisia Europeană recomandă României să prezinte un plan structural-fiscal pe termen mediu în timp util şi să adopte o înăsprire a politicii fiscale pentru a realiza o ajustare pe ansamblul acestui an, conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024.
De asemenea, Executivul comunitar apreciază că, în 2025, în linie cu cerinţele modificate ale Pactului de stabilitate şi creştere, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor nete la un nivel compatibil cu reducerea deficitului guvernamental general spre 3% din PIB şi să menţină datoria guvernamentală la un nivel prudent pe termen mediu, transmite Agerpres.
Comisia Europeană recomandă României accelerarea semnificativă a implementării programelor politicii de coeziune şi Planului de redresare şi rezilienţă, inclusiv capitolul REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor şi a investiţiilor până în august 2026, prin garantarea guvernanţei eficiente şi întărirea capacităţii administrative.
În plus, România trebuie să se concentreze în continuare pe priorităţile convenite, luând măsuri pentru o mai bună rezolvare a necesităţilor legate de locuinţele sociale, serviciile sociale şi dezvoltarea zonelor urbane mai mici, în timp ce ia în considerare oportunităţile furnizate de Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
Comisia Europeană a atenţionat că România se confruntă cu dezechilibre excesive, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe şi, în principal, de deficitele guvernamentale mari şi în creştere.
Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
În 2020, Consiliul a decis că în România există deficit excesiv, pe baza datelor din 2019. Conform evaluării Comisiei, România nu a luat măsuri eficiente pentru a remedia aceasta şi a pune capăt situaţiei de deficit excesiv.
Executivul comunitar a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre selectate pentru o revizuire amănunţită în Raportul din 2024 privind mecanismul de alertă. Per ansamblu, după şocul provocat de condiţiile comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice tind să se atenueze în majoritatea statelor membre, apreciază Comisia Europeană.
De asemenea, instituţia a efectuat pentru prima dată o analiză a ocupării forţei de muncă, a calificărilor şi a provocărilor la nivel social în fiecare stat membru.
Primul stadiu al analizei este inclus în în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă (JER) 2024, în timp ce o analiză mai detaliată a fost publicată în mai 2024 pentru şapte state membre: Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania, Ungaria şi România.
