Trans-European Transport Network (rețeaua de transport transeuropeană), cunoscută sub prescurtarea TEN-T, va cuprinde, la componenta rutieră și feroviară, doar orașe din centrul și sudul țării, legăturile UE cu Ucraina și Republica Moldova fiind proiectate prin nordul României. Astfel, în afară de Brașov și Timișoara, Transilvania rămâne complet în afara rețelelor de transport prioritare la finanțarea europeană.
Recent, Comisia Europeană a publicat o nouă variantă pentru reţeaua trans-europeană de transport TEN-T care asigură coeziunea şi fluiditatea acestui sector la nivel european. În urma reuniunii inter-ministeriale ”Zilele TEN-T” ce a avut loc la Tallinn, Estonia, în perioada 16-18 octombrie, la care România a fost reprezentată de doi miniştri, cel al Transporturilor, Ramona Mănescu, şi de Dan Şova, ministrul Proiectelor de Infrastructură şi Investiţii Străine, au fost date publicității hărțile noului proiect aprobat de forul european.
Noua variantă aprobată de CE
România Liberă arată că, dacă în vechea formă reţeaua principală TEN-T includea axe feroviare şi rutiere de la Bucureşti spre Ploieşti, Buzău, Mărăşeşti – Bacău cu ramificaţii spre Suceava şi Iaşi, coridor feroviar de la Cluj spre Suceava şi rutier de la Turda spre Sighişoara şi Iaşi, noua politică a CE mai prevede doar legăturile feroviare şi/sau rutiere dinspre Constanţa şi Bucureşti spre Braşov şi apoi spre Timişoara – Arad, precum şi între Timişoara şi regiunea Craiova-Calafat unde s-a deschis recent podul Dunărea 2.
Toate aceste rute sunt incluse în reţeaua principală a TEN-T care este completată de o reţea auxiliară. Regiunea Moldovei, asemenea altor zone ale României rămâne pe reţeaua secundară. Precizarea este importantă deoarece finanţările CE vor veni preponderent pentru reţeaua principală, arată cotidianul.
Raţiunea modificării pare a fi dezinteresul Comisiei Europene de a se conecta cu Republica Moldova şi dorinţa realizării unei legături cu Ucraina nu prin România, ci prin Ungaria, la nord de România. Harta întregii reţele la nivel european nu prevede conexiune cu Republica Moldova.
Cum ne-a lăsat Nazare pe dinafară
În urmă cu un an şi jumătate fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare anunţa drept un succes obţinerea unui accept al CE pentru dublarea lungimii sectorului rutier TEN-T din România şi majorarea cu 40% a lungimii celui feroviar.
„România va primi finanţare pe aceste categorii de transporturi, respectiv transportul urban, transport multinodal şi sisteme inteligente, legături regionale, locale, legături feroviare. Practic, finanţarea va veni pentru anii 2007-2012, dar şi ulterior, până în anul 2030, 2014-2030, pe această componentă propusă de Ministerul Transporturilor, în persoana ministrului Nazare. Am constatat cu surprindere şi sunt de-a dreptul stupefiat de faptul că ministrul Transporturilor şi-a permis fără nicio explicaţie, fără nicio consultaţie cu altcineva, să decidă singur că Mureşul este potrivit să fie inclus în această reţea transeuropeană de transport rutier şi feroviar în defavoarea Clujului, nu este posibil ca un ministru să afecteze prin decizia lui dreptul de a se dezvolta al unui judeţ”, declara senatorul Alin Tișe în legătură cu realizările cu care se bătea în piept Nazare.
Clujul a rămas astfel inclus în CORE doar cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, fără partea de transport rutier şi feroviar, unde se regăseşte în reţeaua secundară. Includerea sa în rețelele principale ar fi creat un avantaj în dezvoltarea infrastructurii pe termen lung, deoarece prin CORE se asigură fondurile europene pentru dezvoltare şi prioritate la dezvoltare şi va fi afectată dezvoltarea transportului intermodal, deoarece fondurile se stabilesc până în anul 2030.
Importanța includerii în TEN-T
Comisia Europeană a desenat nouă coridoare de transport pan-europene pe baza reţelei principale TEN-T care vor fi dezvoltate cu precădere în viitor. În cazul noii politici TEN-T, România este inclusă în două din cele nouă coridoare europene, anume Rhin-Dunăre şi Orient/estul Mediteranei.
Finanţarea ”noii politici în domeniul infrastructurii”, anunţată zilele trecute la Tallinn de către Siim Kallas, vicepreşedintele CE, se va face cu ajutorul instrumentului ”Europe Connecting Facility”. Acesta este alimentat cu 26 miliarde euro de către CE, pe partea de transporturi. Dacă vechea reţea TEN-T părea a fi fost realizată cu generozitate, având o extindere mare, noua reţea pare a fi fost proiectată mai degrabă pe principii funcţionale.
Cele nouă coridoare ce conţin 94 de noduri rutiere, feroviare, navale, 38 de aeroporturi-cheie, 15.000 de kilometri de cale ferată de înaltă viteză şi 35 proiecte de fronitieră. Coridoarele TEN-T vor trebui definitivate până în 2030, în timp ce reţeaua auxiliară va trebui terminată până în 2050. Cei 26 de miliarde de euro vor funcţiona ca un capital de pornire pentru statele membre. Finanţarea CE va trebui dublată de resurse proprii ale celor 28 de state membre.
Diana Gabor
