Comisia Europeană va propune, săptămâna aceasta, noi reguli pentru refugiați și migranți „de care nimeni nu va fi mulțumit”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată de EUobserver și citată de Rador.

Cu toate acestea, ea crede că exact acest lucru va ajuta, după cinci ani de negocieri ineficiente care au urmat crizei refugiaților din 2015.

„Impresia mea este că cele 27 de țări sunt gata și sunt dispuse să facă un compromis”, a mai spus ea. Până în prezent, Comisia nu a dezvăluit multe detalii despre noua propunere, care urmează să înlocuiască Regulamentul de la Dublin.

Înaintea ei, comisarul însărcinat cu “protejarea modului european de viață”, Margaritis Schinas, a descris-o ca pe o „casă cu trei etaje”. „Primul etaj va avea o dimensiune externă foarte puternică, cu acorduri cu țările de origine și statele tranzitate pentru a ține oamenii în patria lor”, a explicat el.

Al doilea etaj va fi consolidarea agenției de frontieră Frontex, care va proteja frontierele externe ale UE cu noua Gardă Europeană de Frontieră și de Coastă. Al treilea etaj va fi un sistem pe care Schinas descrie ca „solidaritate permanentă efectivă” – va distribui solicitanții de azil în întreaga Uniune Europeană.

Aceasta a fost una dintre principalele probleme în 2015 – multe țări au ezitat să accepte solicitanți de azil din Grecia și Italia, care se aflau în prima linie a crizei; mulți dintre cei care sosesc în Europa doreau de fapt să ajungă în țări precum Germania sau Suedia, în loc să fie redistribuiți în state precum Bulgaria.

Întrebată cum ar convinge scepticul guvernul ungar să aprobe politica comună, Johansson a spus că „nu își face iluzii” că toate țările au aceeași atitudine față de migrație. „Dar cred că este posibil să ajungem la un acord și să avem o politică comună, chiar dacă punctele de vedere sunt diferite.” Ea a mai precizat că, din moment ce fluxul nu este atât de mare acum, va trebui să fie accelerată întoarcerea persoanelor cu cereri de azil respinse în țările lor de origine.

„Se pare că solidaritatea voluntară nu este suficientă, trebuie să existe un mecanism obligatoriu de solidaritate”, a spus Ilva Johansson, comisarul UE pentru afaceri interne.

Planurile de reformare a sistemului de azil în UE au dobândit o nouă dimensiune după incendiul din lagărul grecesc Moria, pe insula Lesbos. Acesta a fost distrus, deși planurile inițiale, când a fost înființat, în 2015, au fost să fie un element principal al politicii de migrație a Uniunii. Grecia a primit 2,6 miliarde de euro pentru a face față crizei migrației, dar în Moria nu a fost apă potabilă pentru cei 12.000 de oameni care locuiesc acolo. Tabăra a fost construită pentru 3000 de oameni.

Sursa: G4Media

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here