Conducerea Spitalului Județean Cluj încearcă de ani întregi să reabiliteze clădirile acestuia dar întrucât majoritatea clădirilor în care funcţionează spitalul sunt monumente istorice pentru orice modernizare au nevoie de un aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. După numeroasele solicitări trimise se pare că în majoritatea cazurilor răspunsul este unul nefavorabil.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca funcţionează, în prezent, în 33 de clădiri distincte, construite în perioada 1896-1904, care ridică numeroase probleme legate de întreţinere şi reabilitare.
În primul rând, clădirile se află în proprietatea Consiliului Judeţean şi doar în administrarea spitalului. Astfel, situaţia de fapt generează dificultăţi de finanţare, pentru diferitele proiecte de modernizare. În completare, din cauza vechimii, nu se pot adapta circuitelor funcţionale şi standardelor actuale de calitate.
Eforturile conducerii au vizat, în primul rând, dotarea cu echipamente medicale a secţiilor clinice cu specific de urgenţă, chirugie sau terapie intensivă. Investiţiile de peste 20 de milioane de lei, făcute în ultimii cinci ani, au prioritizat asistenţa pacientului critic.
Întrucât majoritatea clădirilor în care funcţionează spitalul sunt monumente istorice, este necesară obţinerea unui aviz, de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, pentru orice tip de intervenţie de reabilitare.
În anul 2016 s-a încercat recompartimentarea interioară, modernizarea spațiilor medicale și amenajarea unei amnsarde în podul existent la Pavilionul VI din Clinica de Neurologie. Răspunsul primit la solicitarea acestor amenajări a fost „Ansamblul trebuie tratat în întregime, iar mai întâi se vor remedia lucrările deja executate ce au degradat ansamblul (tabla de pe corpul principal ce înlocuieşte ţigla, tâmplării inestetice cu ochiuri fixe, modificări întâmplătoare a golurilor anexe parazitare pe faţadele principale, parazitarea holului central, etc.)”. Tot în acel an s-a dorit și Construire unei anexe, mai exact o magazie pentru alimente şi materiale de contrucţii dar și de această dată răspunsul nu a fost unul favorabil: “Ansamblul trebuie tratat în întregime, iar mai întâ se vor remedia lucrările deja executate ce au degradat ansamblu”. Și pentru intenția unor lucrări de recompartimentări interioare, modernizare spaţii medicale și amenajare mansardă în podul existent la Pavilionul I din Clinica de Neurologie răspunsul a persistat: „Ansamblul trebuie tratat în întregime, iar mai întâi se vor remedia lucrările deja executate ce au degradat ansamblul (tabla de pe corpul principal ce înlocuieşte ţigla, tâmplării inestetice cu ochiuri fixe, modificări întâmplătoare a golurilor anexe parazitare pe faţadele principale, parazitarea holului central, etc.)”.
În anul 2019 s-a încercat construirea unei stații fluide medicale pe străzile Traian Moșoiu, Clinicilor și Victor Babeș dar nu au primit aprobarea nici pentru această lucrare: “Se recomandă să se studieze şi alte soluţii (construirea într-un subsol). Se va cerceta dacă nu există tehnologii moderne prin care aceste utilaje să fie de dimensiuni mai mici. (Echipamentele care urmeaza sa fie utilizate sunt de ultima generatie cele mai moderne cu dimensiuni minime, dar pe langa conditiile impuse de monumentele istorice mai trebuie indeplinite si alte conditii de impuse de ISCIR, DSP)”
În 2019, au fost aprobate două proiecte de reabilitare
În acest an au fost aprobate doar două proiecte de reabilitare și anume în februarie a fost aprobată etajarea și extinderea clădirii ortopedice “Proiectul va fi avizat în toate fazele ulterioare. Se va prezenta şi elevatorul din faţada principală (cu racordare la scara actuală)” și recompartimentarea și extinderea clădirii de neurochirurgie “Se va realiza un studiu de impact asupra Grădinii Botanice (monument istoric şi emblemă a Clujului)”.
