Curtea Constituțională a României a decis că formarea completurilor specializate se va face, ca și până acum, prin numirea judecătorilor de către conducerea instanțelor. Însă, această procedură nu este valabilă și pentru cele de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde judecătorii sunt desemnați în mod aleatoriu. Această decizie arată practica neunitară din cadrul sistemului judiciar din România. Raportat la instanțele din Cluj, problema o reprezintă faptul că judecătorii pot face cereri către conducerea instanței prin care completurile de judecată să fie modificate în funcție de interesele lor. Anul trecut, Curtea de Apel Cluj a aprobat cel puțin 6 cereri pentru modificarea completurilor.
La mijlocul acestei săptămâni, Curtea Constituțională a României, unde judecătorii sunt numiți strict pe criterii politice, a emis o decizie care are impact în toate instanțele de judecată din România. Completurile specializate vor fi, în continuare, formate prin nominalizarea judecătorilor de către conducerea instanțelor din care fac parte. Însă, acest lucru nu se aplică și la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde completurile de judecată sunt formate în mod aleatoriu.
Decizia CCR vine ca urmare a unei sesizări făcute de Instituția Avocatul Poporului. Prin acest demers s-a încercat să se ofere o garanție a respectării drepturilor la un proces echitabil.
Cu alte cuvinte, dreptul la un proces echitabil este asigurat pentru cei care ajung să fie judecați la ÎCCJ, în general cazurile în care sunt implicați politicieni și demnitari, însă pentru cetățenii de un rang inferior nu este necesar ca acest drept să fie respectat.
De asemenea, CCR a justificat respingerea acțiunii prin aceea că în Constituție și în Convenția CEDO nu este impusă expres o modalitate de desemnare a membrilor completurilor de judecată.
Admiterea acestei excepții ar fi provocat o revoluție în instanțele din țară, unde judecătorii sunt nominalizați prin hotărâri de colegiu.
Hotărâri ca între colegi
Anul trecut, conducerea Curții de Apel Cluj a aprobat, prin hotărâri de colegiu, modificarea completurilor de judecată de cel puțin 6 ori. Schimbările au fost făcute la cererea judecătorilor.
În iunie, Laura-Maria Dima, preşedintele Secţiei a IV-a litigii de muncă şi asigurări sociale, a făcut o cerere pentru modificarea completurilor, în iulie, judecătorul Sergiu Boboş, a cerut modificarea completului de judecată S1. Cererea a venit ca urmare a trecerii judecătorului Anca Pop la Secţia a IV-a litigii de muncă şi asigurări sociale. În aceeași lună, judecătorul Andrei Axente Irinel a cerut, motivat de reluarea activităţii doamnei Roxana Vereş, modificarea compunerii unor complete de judecată de recurs şi de apel, înfiinţarea altor două complete de fond, iar judecătorul Mihăiţă-Lucian Marian a cerut și el modificarea unor completuri din cadrul secției penale, pe care o conduce.
În același cadru, la Tribunalul Cluj, anul trecut s-a aprobat modificarea temporară a compunerii completului de judecată IC – contestaţii în materie penală, prin înlocuirea doamnei judecător Liana Anişoara Cociş cu doamna judecător Cristina Maria Badea. Aceeași instanță a aprobat schimbarea titularului completului 1R în care domnul judecător Belean Emil a deţinut calitatea de titular în sensul preluării calităţii de titular de către doamna judecător Cazan Dumitriela. Iar exemplele de acest gen se regăsesc în cadrul fiecărei instanțe din jurisdicția Curții de Apel Cluj.
Trebuie menționat că toate aceste schimbări sunt făcute ”conform legii”.
Ținând cont de faptul că, în nenumărate ocazii, justiția din România s-a decredibilizat, cei care ajung în fața judecătorilor reclamă faptul că nu li se asigură dreptul la un proces echitabil realizabil printr-o repartizare aleatorie a judecătorilor, în funcție de specializările pe care le dețin.
Degringoladă în instanțele clujene
Instanțele sunt obligate să aibă complete specializate pentru judecarea faptelor de corupție care să fie formate din doi judecători, pentru a garanta incoruptibilitatea judecării cauzei.
Cu toate acestea, în nicio instanța clujeană nu există complete specializate pentru judecarea dosarelor de corupție. Potrivit reprezentanților instanțelor, toți judecătorii sunt specializați pentru judecarea acestor gen de dosare și nu există nicio obligativitate pentru înființarea completelor specializate. Multe dintre dosarele de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj sunt judecate de un singur magistrat, și nu de doi, așa cum arată legea.
În același timp, niciun magistrat din cadrul instanțelor clujene care judecă dosare de corupție nu are specializări și nu a urmat cursuri de formare profesională pe judecarea faptelor de corupție. Chiar dacă legea prevede că aceste cursuri ar trebui făcute anual.
Judecătorii înșurubați politic la CCR au căzut de acord
”Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) și ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate [a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă [art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004], decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere. Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art.29 alin.(1) teza întâi şi art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)], colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, arată o parte din decizia CCR.
