Complicitaţi urbane cu Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor

Primaria Cluj-Napoca are un parcurs foarte interesant in justiţie. Intr-un simplu proces de incetare a indiviziunii unui teren, instituţia s-a purtat timp de un an de parca ar fi proprietarul unei cote-parţi din acesta, deşi retrocedase intregul teren, in mod abuziv, Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor. In prezent, proprietarul de drept al celeilalte jumataţi a parcelei, cere despagubiri, dat fiind ca terenul oricum nu mai poate fi restituit, pe el fiind construit sediul Banc Post.

Pe baza sentinţei 2283/2004 a Judecatoriei Cluj-Napoca, intarita in mod irevocabil de catre instanţele superioare, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) a primit dreptul de a solicita, conform unui inventar, toate bunurile mobile şi imobile deţinute, inainte de cel de-al doilea razboi mondial, de Reuniunea Sodalilor (Calfelor) Romani din Cluj, o organizaţie infiinţata in 1875 a carei continuatoare susţine ca este, chiar daca exista doar din ianuarie 1990. Ulterior, a preluat acele imobile, cu acordul primariei, chiar daca interesele legate de acestea erau mult mai complexe.
Amintim ca, in urma cu doua saptamani, Casa Municipala de Cultura (CMC), alaturi de RADEF, a fost evacuata din sediul, situat in Piaţa Unirii, primit de la Primaria Cluj-Napoca pentru a-şi desfaşura activitatea, de catre noii proprietari, APM, iar poarta a fost pazita pentru ca administraţia instituţiei sa nu mai aiba acces in cladire. In iunie 2011, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor a caştigat irevocabil, la Curtea de Apel, cladirea din Piaţa Unirii, numarul 24. Casa Municipala de Cultura nu are inca un nou sediu, deşi primaria a promis ca va cauta o soluţie in acest sens.

Se au ca fraţii

Organizatorii TIFF s-au aratat solidari cu RADEF, care a fost data afara odata cu CMC. Directorul CMC, Dan Brudaşcu, a depus plangere la DNA in legatura cu aceasta retrocedare, acuzand Primaria Cluj-Napoca de complicitate. Pe langa acest imobil, APM a reuşit sa obţina de la Primarie prelungirea contractului de comodat incheiat in 2006 pentru spaţiul de pe strada Avram Iancu, unde işi are acum sediul, pana in 2017, cu titlu gratuit.
APM a primit, tot de la Primarie, in baza aceleiaşi sentinţe, imobilul şi terenul de pe str. Mihai Eminescu nr.4, unde se afla acum sediul Banc Post din Cluj-Napoca. Dar, surpriza! Exista un coproprietar, pentru aproape jumatate din acest teren, care nu are nicio vina ca Primaria, fara a fi singurul proprietar, a daruit din marinimia sa nemarginita intreaga parcela celor de la APM. Romhidraulic, firma care a cumparat de la Napochim respectiva jumatate din teren, a iniţiat o acţiune in justiţie pentru sistarea starii de indiviziune, iar Primaria Cluj-Napoca s-a facut ca ploua o vreme, pana cand societatea s-a prins ca instituţia nici macar nu mai era proprietarul terenului. In prezent, Romhidraulic incearca sa-şi obţina drepturile in instanţa, urmatorul termen al procesului in care Primaria şi Banc Post sunt paraţi fiind programat pentru 14 iunie.
Povestea este una alambicata, intinsa pe parcursul a caţiva ani şi chiar mai multe procese. Procesul de partaj de pe rolul Tribunalului Cluj a pornit de la intenţia Romhidraulic de a-şi vinde cota parte din teren catre Primaria Cluj-Napoca, unde s-au şi prezentat pentru audienţa. Aceştia nu au informat insa firma ca nu mai deţin drepturi asupra respectivei parcele, iar dupa o serie de decizii judecatoreşti, au obţinut de la Tribunalul Cluj admiterea excepţiei calitaţii procesuale pasive. La termenul viitor, Romhidraulic cere obligarea Primariei la plata sumei de 137.240 de euro şi respingerea deciziei din 31 ianuarie la care am facut menţiune mai sus.

Al cui o fi terenul?

Societatea arata, in intampinare, ca administraţia locala a fost de rea-credinţa pe parcursul intregului litigiu. Astfel, Consiliul local a fost co-proprietar, deţinand 50,44% din imobil şi teren, dar in 12 septembrie 2007 Primarul Municipiului Cluj-Napoca, funcţie deţinuta la momentul respectiv de Emil Boc, a emis, in mod abuziv, o dispoziţie de restituire a intregului imobil catre Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor. Astfel, in luna martie 2008 a avut loc semnarea protocolului de predare-preluare a suprafeţei total de 294 de mp, şi nu doar a cotei-parte deţinuta de primarie.
De altfel, şi prefectul a fost sesizat in legatura cu aceasta neconformitate şi a cerut, la 14 aprilie 2008 lamuriri in legatura cu motivul pentru care retrocedarea nu a fost comunicata coproprietarului Romhidraulic. Primaria Cluj-Napoca, inocenta ca o floare şi de-a dreptul fara rea-credinţa, a comunicat cu o luna mai tarziu ca nu se opune admiterii cererii de chemare in judecata prin care Romhidraulic a solicitat sistarea starii de indiviziune, deşi terenul era deja restituit APM.
“Deşi nu negam ca, din eroare, prin cererea de chemare in judecata s-a indicat greşit coproprietarul, consideram ca, cu rea credinţa, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, prin reprezentantul sau şi prin alte persoane din cadrul acestuia, nu a indicat, incepand cu primul termen de judecata şi pe durata intregii judecaţi in prima instanţa, cine este adevaratul coproprietar asupra terenului in discuţie. Mai mult decat atat, pe durata intregului proces in prima instanţa, paratul Consiliul Local a inţeles sa-şi exercite cu rea credinţa drepturile procesuale, depunand acte şi documente din care a reieşit faptul ca este in continuare coproprietar cu privire la acest teren”, se arata in plangerea companiei Romhidraulic
In acest proces au avut loc termene in 18 noiembrie 2008, 3 iulie 2009 şi 21 ianuarie 2010, abia la ultimul s-a trezit Primaria sa invoce excepţia calitaţii procesuale pasive. De asemenea, Primaria a sugerat ca Romhidraulic ar face bine sa ceara lamuriri celor de la Napochim, de la care au cumparat in 2000 cota parte deţinuta de aceasta societate, deoarece restituirea catre APM s-a facut in temeiul legii 10/2001. Aici instituţia face referire la articolul 21, alin. 5 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie-22 decembrie 1989: „Sub sancţiunea nulitaţii absolute, pana la soluţionarea procedurilor administrative şi, dupa caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisa instrainarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea in participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice inchiriere sau subinchiriere in beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile – terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.”

Cu banca la judecata lui Solomon

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor, reprezentata prin Augustin Feneşan, a preluat terenul de 294 mp şi doua apartamente din imobilul care face obiectul litigiului, dar nu se poate folosi de acestea, dat fiind ca pe str. Mihai Eminescu nr.4 a fost edificat sediul Banc Post, pe o suprafaţa de 57,50 mp din aceasta parcela. In 1995, Statul Roman, prin Primaria Cluj-Napoca, a concesionat catre Banc Post suprafaţa de 57,50 mp pe o perioada de 99 dea ni, suprafaţa fiind in prezent ocupata de o parte din construcţia definitiva existenta, astfel ca terenul oricum nu mai era partajabil. Drept urmare, Romhidraulic a propus Primariei sa achiziţioneze şi cota de 49,56% din teren şi apartamentul 11 cumparate de la Napochim, mai ales ca oricum folosea terenul de parca l-ar fi avut in totalitate in proprietatea sa. De altfel, o sentinţa a Judecatoriei Cluj-Napoca din 28 aprilie 2009 obliga Statul Roman la plata catre firma a sumei de 210.245 de euro şi decide astfel asupra partajului.
Banc Post s-a trezit prins la mijloc intr-o cauza cu care nu are nicio legatura, dat fiind ca dreptul de concesiune a fost obţinut in mod legal. Reprezentanţii bancii arata, intr-o adresa catre instanţa, ca au incheiat contractul cu administraţia locala in anul 1995, iar contractul de vanzare-cumparare incheiat intre Napochim şi Romhidraulic a fost semnat in 2000, ceea ce demonstreaza ca Banc Post nu ar trebui sa fie parte in dosar, dat fiind ca a incheiat un act perfect legal şi este cu toate plaţile catre Consiliul Local Cluj-Napoca la zi. In sentinţa din 26 aprilie 2012, Curtea de apel Cluj arata ca nu mai este posibila partajarea dupa construirea cladirii Banc Post, care ocupa 80,9 mp şi stabileşte valoarea sultei catre Romhidraulic la 21.240 de euro.

Diana Gabor

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here