Composesoratul Muntele Băișorii a încasat anul trecut venituri din activități economice în valoare de 642.876 de lei, a înregistrat cheltuieli de 372.844 de lei și un profit de 270.032 de lei. Cu toate acestea, membrii composesori susțin că nu au primit niciodată bani sau lemne de foc în cei 23 de ani de funcționare a structurii. Oamenii se tem că vor pierde complet drepturile asupra pământurilor, întrucât Maria Cirebea a preluat ilegal conducerea composesoratului și a gestionat structura în mod arbitrar. În ciuda potențialului turistic al zonei, membrii composesori nu au beneficiat de avantajele dezvoltării și au fost puși în situația de a-și apăra drepturile în instanță, ceea ce a dus la cheltuieli și pierderi suplimentare pentru ei.

Începând cu anul 2008, Maria Cirebea, care nu era membru composesor, a preluat neautorizat funcția de secretar al asociației, punându-și stăpânire pe structură și dictând propriile reguli. De atunci, conducerea composesoratului a fost predată în mâinile unor indivizi care s-au instalat ilegal în consiliul director, ignorând cu desăvârșire regulile statutare. În ciuda acestor acțiuni, Adunările Generale ale Asociaților au fost convocate fără mandat legal de către persoane neautorizate, iar procesele verbale au fost întocmite fără a respecta prevederile legale.

Mai grav, Cirebea Maria a fost acuzată în repetate rânduri de către membrii composesori că ar fi conectată cu mafia pădurilor din Apuseni. În ciuda defrișărilor masive care au afectat zona, membrii composesori nu au primit nicio despăgubire, iar explicația oferită de aceasta era că banii obținuți din vânzarea lemnului erau utilizați pentru paza pădurii.

Cu toate acestea, potrivit informațiilor financiare, composesoratul a rămas aproape în fiecare an cu bani în conturi. 

Membrii composesori nu au beneficiat niciodată de veniturile impresionante

Anul 2017 a adus Composesoratului Muntele Băișorii venituri totale de 192.773 de lei, cheltuieli de 173.009 de lei și un profit de 19.764 de lei. Însă, în anul următor, situația a luat o întorsătură neașteptată. Deși veniturile încasate au crescut, ajungând la 250.778 de lei, cheltuielile s-au dublat, atingând suma de 320.199 de lei, rezultând o pierdere de 69.421 de lei.

Anul 2019 a adus un mic reviriment, cu venituri declarate de 147.136 de lei și cheltuieli în valoare de 128.373 de lei, obținându-se un profit de 18.763 de lei. Însă, provocările s-au intensificat în anul 2020. Veniturile au ajuns la 158.392 de lei, dar cheltuielile au continuat să crească, atingând suma de 180.523 de lei, înregistrându-se pierderi de 22.131 de lei.

Cu toate acestea, composesoratul a cunoscut o explozie financiară în anul 2021, când a raportat un profit semnificativ de 113.981 de lei, cu venituri în valoare de 477.361 de lei. Însă, cel mai prosper an pentru structura controlată abuziv de Maria Cirebea a fost 2022. Veniturile au crescut considerabil, atingând suma de 642.876 de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 372.844 de lei, generând un profit substanțial de 270.032 de lei.

Această evoluție financiară spectaculoasă ridică semne de întrebare în rândul membrilor composesori, având în vedere situația plină de controverse legată de conducerea composesoratului. În ciuda profiturilor aparent impresionante, există îngrijorări că modul în care s-au gestionat aceste fonduri poate fi legat de acuzațiile aduse în trecut Mariei Cirebea și de neregulile în conducere. 

Majoritatea sumelor de bani încasate de Composesoratul Muntele Băișorii provind din exploatarea forestieră. Bani frumoși s-ar fi putut face și din închirierea parcelelor de teren din zonă, însă sumele stabilite drept chirie sunt derizorii. 

De-a lungul timpului, Maria Cirebea a încheiat numeroase contracte de închiriere pentru diverse parcele de teren cu persoane influente din județul Cluj. Acești oameni au văzut oportunitatea dezvoltării în zona din jurul stațiunii, în special după deschiderea pârtiei de schi, care a transformat Muntele Băișorii într-un adevărat magnet pentru turiști în sezonul de iarnă.

Cu toate că au existat numeroase semnale de alarmă privind neregulile și abaterile de la legislația în vigoare, politicienii, polițiștii, magistrați, funcționari publici și oamenii de afaceri nu au ezitat să profite de oportunitățile apărute. În ciuda situației tensionate, aceștia au acceptat cu ușurință închirierea terenurilor la sume infime, în anumite cazuri la doar 10 lei pe an.

Existența unor cheltuieli considerabile înregistrate în anumite perioade, precum și fluctuațiile semnificative în profit, ridică întrebări cu privire la modul în care s-au luat deciziile financiare și în ce măsură acestea au fost în interesul membrilor.

Reporterii Gazeta de Cluj au contactat-o  telefonic pe Maria Cirebea pentru a-i solicita un punct de vedere, însă după ce a auzit despre ce este vorba, a rămas brusc fără semnal, afirmând că nu aude nimic. 

Greii Clujului care au profitat de jaful de la Composesoratul Muntele Băișorii

Printre beneficiarii jafului de la Composesoratul Muntele Băișorii se numără și Adrian Moga, fiul milionarului clujean Mircea Moga –  unul dintre fondatorii Băncii Transilvania și, totodată, proprietarul primei fabrici particulare de porţelan din România. La momentul în care Adrian Moga s-a infiltrat în afacerile de la Stațiunea Muntele Băișorii existau nenumărate litigii și probleme de ordin legislativ, în special faptul că Maria Cirebea nu avea dreptul să încheie contracte în numele Composesoratului Muntele Băișorii. 

Președintele Tribunalului Cluj, judecătoarea Luca Emese, alături de soțul ei Marius, au închiriat o parcelă de teren de la Composesoratul Muntele Băișorii.  Un raport emis de Prefectura Cluj în anul 2013, în urma unui control la composesorat, dezvăluie că Emese și Marius Luca au închiriat parcela la prețul de numai 10 lei/an. Potrivit unui proces verbal al adunării generale încheiat în anul 2008, de acest tarif pot beneficia numai membrii composesori, însă inspectorii din cadrul Prefecturii Cluj au descoperit în urma activității de control că președintele Tribunalului Cluj nu se regăsește în registrul de membri.

Maria Laura Belea este soția șefului de post din Băișoara, Iulian Alin Belea. Aceasta a închiriat de la composesorat un teren cu o suprafață de 1850 de metri pătrați în Stațiunea Muntele Băișorii, pe care a construit, în anul 2019, un imobil cu o suprafață de 56 de metri pătrați, unde funcționează centrul de închiriere echipamente sportive La Pyky Buscat. 

Prof. dr. ing. Aurica Căzilă a fost distinsă cu titlul onorific de Profesor Emerit de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Acest titlu nu a împiedicat-o să închirieze, în anul 2012, un teren cu o suprafață de 742 de metri pătrați de la Composesoratul Muntele Băișorii, în schimbul sumei de 10 lei pe an. Potrivit unui proces verbal al adunării generale încheiat în anul 2008, de acest tarif pot beneficia numai membrii composesori, însă inspectorii din cadrul Prefecturii Cluj au descoperit în urma activității de control că Aurica Căzilă nu figurează în registrul de membri.

4 COMENTARII

  1. Ha ha..da voi ăștia de la composesorat sacel..care at scris articolu…nu tot asa face ți???..în frunte cu părintele și restu…amu vreți sa puneți mana și pa aia de la multele băutorii….

  2. Membru composesoratului trebuie sa facă o adunare cu toți membri sau majorității composesoratului și să o înlăture pe escroaca tâlhar de la conducerea composesoratului care se crede șefa , dictatoare, sa aleagă un comitet de conducere dintre cei mai cinstiți membri, altfel escroaca va fura tot ce se poate.

  3. Oare membrii composesoratului nu se pot aduna toți în plen, unde sa cheme și un avocat, un procuror și notar, astfel că toate actele încheiate atunci sa fie din start validate legal și înscrise în judecătorie (chiar daca unii „de buna credință” spun că nu trebuie)?
    Oare membrii composesoratului au uitat de legea străbună a ciomagului pe spatele invadatorilor, hoților și tâlharilor? Daca tăceti, va plângeți doar pe internet înseamnă că acceptați și sunteți complici.

  4. ba fraerilor, toata mizeria asta la care ii ziceti „stat” e o MAFIE CRIMINALA
    nu exista act de infiintare la nicio „institutie”, statu e defapt o CORPORATIE reprezentata prin Ministeru de Finante. nu ma credeti, asa-i?! ba fraerilor, e lege VOTATA in 1991 si voi habar nu aveti pe ce lume traiti. nici leul nu e romanesc, si ala e strain: bne e o banca PRIVATA cu drept de emitere moneda: atat. aflati cui apartine bnr si primit o bombonica. va pup pa portofel!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.