Comunele Baciu si Jucu raman cu buza umflata

Cu gaz şi apă curentă, dar fără canalizare

Dintre comunele care nu au primit nici un ban, primăriile Baciu şi repectiv Jucu sunt în situaţia cea mai dificilă, unde sunt necesare lucrări la reţeaua de canalizare menajeră şi la staţia de epurare. Contactat telefonic de Gazeta de Cluj, primarul comunei Baciu ne-a relatat situaţia inexplicabilă cu care se confruntă şi localitatea acetuia. Protrivit spuselor acestuia, comuna Baciu a obţiunut 64 de puncte pentru finanţarea proiectului de amenajare şi consolidare a reţelei de canalizare, proiect care în mod normal ar fi trebui să fie aprobat, fiind eligibil. În schimb acesta, s-a dovedit ca nefiind de importanţă, deşi locuitorii comunei trebuie să sufere de mai bine de trei ani în condiţiile în care apa murdară se ravarsă în stradă. Ioan Pop a declarat că primăria deţine fondurile necesare pentru partea de 20% din valoarea proiectului, fiind îndeplinite toate condiţile prentru finanţare. În viziunea acestuia, decizia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) Bucureşti este nefondată şi ilogică, primăria cheluind deja aproximativ 7000 de euro pentru studiul de fezabilitate al unui proiect care pînă la urmă nu a mai fost aprobat. Situaţia delicată ar putea continua încă cel puţin 2 ani, considerând timpul necesar aprobării proiectului şi desfăsurării licitaţiei pentru lucrare.

În aceeaşi situaţie se află şi cetăţenii comunei Jucu, care suferă de mult timp tot din cauza reţelei de canalizare defectuoase. Ambele localităţi beneficiază deja de apă curentă şi gaz, dar au străzile inundate de scurgeri reziduale din reţelele de canalizare. Primarul Jucului, Dorel Pojar, consideră sitaţia ca fiind drept inexplicabilă, din moment ce primăria a cheltuit peste 200 de milioane de lei vechi pentru studiul de fezabilitate, bani care puteau foarte bine fi folosiţi în alte scopuri. Acesta ne-a declarat că nu face nici un comentariu asupra modului în care sunt ditribuite fondurile, dar consideră că există o miză politică la mijloc.
Motivele de refuz ale finanţării priectului din JUCU

EG1 : Proiectul trebuie să fie ralizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite

EG2 : Ne este permisă dubla finanţare a aceleiaşi activitaţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale

EG3 : Prin memoriul justificativ/studiu de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei

Primăria comunei Jucu a contestat la ADARP Cluj decizia de refuzare a finanţării, contestaţie care va fi trimisă pîna la urmă la Satu Mare. Cel mai probabil vor primi un raspuns în minim o săptămână.

Se cer demisii
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe , contestă modul în care s-au acordat punctajele la Bucureşti şi cere demisia celor vinovaţi
Alin Tişe a precizat că şeful APDRP nu s-a folosit de criterii clare de evaluare şi că, pe parcursul derulării procedurii, a şi modificat aceste criterii. “Criteriul cu privire la stabilirea gradului de sărăcie al comunităţilor a fost modificat, ceea ce este de neacceptat”, a spus Tişe. Acesta a mai adăugat că este extrem de nemulţumit, mai ales pentru că primarii clujeni au investit bani foarte mulţi în documentaţii, studii de fezabilitate, proiecte urbanistice etc.
 “Toţi primarii au făcut contestaţii, iar, împreună cu ei, şi CJ cere ca toate dosarele să fie reevaluate”, a declarat Tişe. El l-a acuzat şi pe şeful APDRP Satu Mare, Sorin Radu, care ar fi, la rândul său, implicat în modul deficitar în care s-au decis finanţările. “Cer public să fie demişi. Nu mă interesează că sunt de la partidul nostru”, a spus Tişe.
La rândul său, Sorin Radu a declarat că “Regiunea Nord-Vest a câştigat 88 de proiecte şi este pe primul loc în ţară, iar, în cadrul regiunii, judeţul Cluj ocupă poziţia secundă, fiind devansat de Bihor cu 19 proiecte aprobate. Competenţa de stabilire a proiectelor ţine doar de Bucureşti, nu de Agenţia Regională. Finanţarea proiectelor se face pe criteriile şi cerinţele Uniunii Europene”, a declarat Sorin Radu.
Directorul APDRP Cluj, Vakar Istvan, se situează pe o poziţie diferită faţă de liderul CJ. Vakar a explicat că, deşi i-ar fi plăcut ca toate proiectele depuse de Cluj să fie aprobate, au rămas totuşi judeţe care nu au primit nici un leu.
Proiectele promovate spre finanţare la APDRP la nivel naţional includ investiţii în infrastructură, lucrări de apă şi canalizare, staţii de epurare, asfaltarea de drumuri comunale, construirea şi reabilitarea de cămine culturale, dispensare şi spaţii medicale. Până acum au obţinut bani comunele clujene Bonţida (primar PNL), Vad (PNL), Aluniş (PNL), Dăbâca (PSD), Borşa (PNL), Chiuieşti (PNL), Iclod (PDL), Căpuşu (PNL), Apahida (PNL), Gilău (PSD), Aghireş (PDL), Suatu (UDMR), Sănduleşti (PDL), Jichiş (PDL), Mociu (UDMR), Panticeu (PSD), Cămăraşu (PSD) şi Buza (UDMR).

Sabin Ripan