Comunicarea în vreme de pandemie. De la comunicat oficial la protest anti Covid

235

Deși pare foarte întârziat acest subiect, el este unul recurent, ce trebuie adus în fața cititorilor și actualizat constant. Pandemia nu a trecut, ba dimpotrivă, se propagă mai tare ca la început, iar societatea dă semne de oboseală în ceea ce privește comportamentul preventiv și cel analitic.Care au fost deficiențele de comunicare ale autorităților și ce strategii ar putea fi adoptate în continuare, află mai jos.

Liderii statelor afectate de coronavirus sunt puși fața unei încercări nemaiîntâlnite.  Într-o situația cum este cea de față. în care o criză sanitară, dublată de una economică atentează la siguranța colectivă a cetățenilor întregii lumi, și ne obligă să ne schimbăm stilul de viață, răspândirea calmului și apelul la decență și reziliență în spațiul public nu trebuie să lipsească. Astfel de mesaje, fie ca vin din partea autorităților avizate cum ar fi specialiști în sănătate în forma rapoartelor oficiale, fie ca sunt adresate de președinte cu scopul mobilizării populației, ele reprezintă metode de comunicare ale instituțiilor cu cetățenii.

În România, după putem spune că relația dintre cetățeni și instituții este cel puțin una rece, ca să nu o numim moartă. Deși suntem priviți de vecinii noștrii europeni ca “un stat al bugetarilor” unde numărul angajaților din instituțiile publice se ridcă la 1.4milioane de salariați, statului i-au  desăvârșire instituțiile abilitate pentru a comunica eficient și transparent cu cetățenii într-o astfel de criză.

La nivel național, în urma migrării coronavirusului pe plaiurile românești a fost pus în prim plan Grupul de Comunicare Strategică, pe scurt GCS. Acest organism guvernamental are datoria de informa periodic populația cu privire la pericolele la care expun precum și raportarea în detaliu a situației virusului în ultimele 24 de ore, raport întocmit pe baza datelor de la Direcțiile de Sănătate Publică (DSP).

Cu toate astea, grupul de comunicare strategică este dedublat de alte instituții precum precum prefecturile județene care, la rândul lor au comandat rapoarte interne pentru a putea informa populația. La aceste două tipuri instituții se adaugă declarațiile publice ale oamenilor politici precum Ministrul Sănătății, sau doctorul Raed Arafat, personaj arhicunoscut și cu multe apariții în spațiul public

Dispare simțul apartenenței la comunitate

Toate aceste entități au reușit, prin declarații contradictorii și date neuniforme, să scadă credibilitatea statului în fața cetățenilor la un nivel greu de imaginat. Când vine vorba de încredere, poporul român este destul de reticent din fire la variantele oferite de către autoritățile oficiale și din cauza trecutului comunist plin de secrete precum și din lipsa unui capital social puternic. Simțul apartenenței la comunitate a fost înstrăinat de valori individualiste, ce prioritizează relațiile de dominare în detrimentul celor de cooperare. Această înstrăinare se datorează și mobilității sociale greoaie precum și lipsei investițiilor publice în sectoare ce ajută direct indivizii precum sănătate sau educație.

Un bun exemplu ce demonstrează stângăcia raportărilor în primele luni de pandemie este inabilitatea Grupului de Comunicare strategică de a comunica numărul de retestări pozitive distinct de numărul cazurilor noi de infectare. Acest lucru a fost înrăutățit de diferite declarații contradictorii ale instituțiilor în ceea ce privește numărul de cazuri zilnice. Conspiraționiștii nu au ezitat să se manifeste în spațiul public și să declare că numărul raportat este fals pentru că peste jumătate din cazurile raportate ar fi retestări pozitive, adăugate ulterior la numărul cazurilor noi. Ba chiar mai mult, anumite publicații de presă au început să speculeze pe marginea acestor declarații, creând și mai multă confuzie în rândul populației.

Deși ulterior aceste speculații s-au dovedit a fi false, răul a fost deja făcut. În lipsa unui guvern cu grad de credibilitate mare, impactului provocat de propagarea știrilor false și a zvonurilor în spațiul public devine foarte greu de contracarat de autorități.

Prefectura Cluj lămurește controversele

Am încercat să aflăm mai multe de la Prefectura Cluj despre diferențele dintre raportările la numărul de cazuri. Aceștia au precizat că diferențele sunt datorate intervalelor orare la care se face raportarea, precum și statusul pacientului (internat/izolat la domiciliu).

“Diferența pe care ați observat-o între numărul de cazuri confirmate, menționat în buletinul de presă comunicat de Grupul de Comunicare Strategică și cel prezentat în buletinul de presă local, se explică prin orele diferite la care se face raportarea datelor. Astfel, Grupul de Comunicare Strategică prezintă datele care sunt raportate pâna la ora 8.00 de către Direcțiile Județene de Sănătate Publică, cuprinzând persoanele depistate pozitiv la testare, iar în buletinul local prezentat la ora 13.00, Instituția Prefectului raportează date actualizate, primite pâna la ora raportării, cuprinzând persoanele din județ confirmate pozitiv și internate în spitalele COVID. În intervalul orar dintre cele două raportări, pot exista cazuri externate sau internate, care să influențeze cifrele menționate în cele două raportări.

„În buletinul transmis de GCS, numărul cazurilor confirmate corespund persoanelor depistate pozitiv la testare, nu neapărat și internate. În buletinul local, se comunică numărul persoanelor confirmate pozitiv la testare și internate.  Există diferențe între data și ora confirmării testului pozitiv și data și ora internării în spital. De asemenea, GCS comunică numărul total al persoanelor confirmate COVID-19 (inclusiv pe cei din alte județe, depistați pozitiv la Cluj), Instituția Prefectului comunică doar persoanele cu domiciliul în județ.” a mai declarat purtătorul de cuvânt al prefecturii Cluj.

Mulți dintre români încă nu cred în coronavirus

Cu toate aceste explicații, încă există o masă critică a populației care refuză în continuare să creadă în existența acestui virus sau în capacitatea sa de a produce ravagii în societate. Pe negaționiști, după cum îi numesc cei mai mulți, ar trebui să-i tratăm cu calm și răbdare, să încercăm să lă le explicăm situația cât mai transparent și înainte de toate să le înțelegem frustrarea. Această frustrare vine din multitudinea de incertitudini care le-a luat cu asalt viața. Traiul lor obișnuit, cu care au fost învățați de la naștere, este acum dat peste cap de către acest virus care impune restricții la nivel de societate.

Blamarea în spațiul public de către autorități a cetățenilor care încă nu au înțeles încă importanța măsurilor de prevenție nu va face decât să îi asmută și mai tare pe acești indivizi împotriva sistemului și a virusului, în loc să învețe cum să accepte și să trăiască într-o lume dominată de incertitudini.

În concluzie. În lipsa unui sistem de comunicare eficientă și empatică între instituții și cetățenii acesteia, o țară riscă să devină pradă manipulărilor prin știri false și propagandă, menită să destabilizeze societatea și să creeze panică. Un prim rezultat al acestor practici a fost deja vizibil la protestele anti covid din Piața Victoriei unde, mai mult decât revoltă, majoritatea oamenilor prezenți căutau răspunsuri. 


   

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here