Condamnare dubioasă în dosarul şpăgarului de la Ocolul Silvic, Horea Oneţ

În urmă cu mai bine de un an, pe 4 februarie 2016, cei de la Direcţia Generală Anticorupţie  i-au făcut flagrant unui afacerist din judeţul Alba ce se ocupa cu comercializarea lemnului. Autorităţile l-au surprins pe acesta în timp ce încerca să-i mituiască pe poliţiştii din comuna Beliş, judeţul Cluj. Este vorba de Horia Oneţ, protejatul fostului deputat PNL din ramura veche a PDL, Corneliu Olaru. Pe 18 aprilie, Tribunalul Cluj, instanţa de fond care a judecat dosarul a decis să îl condamne pe acesta la ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii la o primărie unde omul său de nădejde a devenit edil, renunţând la funcţia de deputat.

Flagrant şefului de Ocol Silvic

Cu toate că anchetatorii i-au făcut flagrant, una dintre probele cel mai greu de contestat, Oneţ a fost lăsat în libertate. În ziua cu pricina, Horea Oneţ, era de mai mulţi ani şef la Ocolul Silvic Privat Horea Apuseni- Valea Ierii. Bărbatul a fost surprins încercând să mituiască  mai mulţi poliţişti din Beliş.  Poliţiştii clujeni nu numai că au refuzat banii de mai multe ori, dar i-au făcut bogătanului şi un flagrant, iar unul dintre motivele, pentru care acest demers s-a făcut pe teritoriul judeţului nostru, consta în faptul că în subordinea Ocolului pe care îl conducea, Horia Oneţ nu obţinea destul lemn ilegal pentru afacerile sale.

Cui i-a dat şpagă…

Povestea datează, pe fondul uni dosar întocmit lui Oneţ de către poliţişti pentru furt şi tăiere de arbori în vara anului 2015. Astfel că, în februarie 2016, afaceristul specializat în tăieri ilegale de lemne a încercat să-i mituiască tocmai pe poliţiştii ce i-au întocmit dosarul pentru a face „povestea să dispară”.

„Agentului D.B. i-a fost oferită, într-un plic, suma aproximativă de 3.000 de lei. La această sumă s-a adăugat promisiunea că la şeful Postului de Poliţie Beliş îi va aduce un plic mult mai consistent şi la vară o maşină de lemne în valoare de 4.000 – 5.000 de lei. Aceste cadouri, dacă putem să le spunem aşa, erau oferite pentru ca poliţiştii să nu controleze camioanele lui şi transporturile de lemne. Oarecum, voia să devină protejat al poliţiştilor din Beliş”, susţin cei din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cealaltă pagubă la Romsilva

Gazeta de Cluj a scris în exclusivitate despre dosarul în care Romsilva- Direcţia Silvică Cluj şi-a dat în judecată angajaţii pentru un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei vechi. Pe rolul Tribunalului Cluj, Romsilva-Direcţia Silvică Cluj a înregistrat în februarie 2016 o cerere de chemare în judecată al cărei obiect era acţiunea de răspundere patrimonială. Pârâţii din dosar sunt Mariş Traian- directorul instituţiei, Viorel Matiş- directorul tehnic, Alina Cristina But, Ovidiu Toma- consilier juridic Valentin Pepine- şef compartiment Împădurire şi Dezvoltare, Traian Dobra- şef la Ocolul Silvic Beliş Adrian Apostoaie- şef la Ocolul Silvic Cluj.  Direcţia Silvică Cluj a decis să îi dea în judecată pe aceştia, deoarece erau membri în comisia ce a aprobat vânzarea obiectivului Guipu către Comuna Horea la mai puţin de jumătate din preţul stabilit de Romsilva.

Din tranzacţia menţionată, Romsilva a înregistrat pierderi de peste 10.000 de lei, doar prin simplul fapt că Matiş împreună cu colegii săi din comisie au acceptat să vândă acel obiectiv la jumătate de preţ. Nu putem spune ca aceştia au negociat, mai ales în favoarea instituţiei la care sunt angajaţi, dat fiind faptul că beneficiarul tranzacţiei, Consiliul Local Horea a transmis propunerea de a cumpăra obiectivul iar, aceştia, au trecut peste evaluarea de 20.000 de lei făcută de Romsilva şi au încheiat un contract de vânzare pe jumătate din suma.

„La data de 28 februarie 2013, în calitatea lor de membri ai comitetului director, (n.red. pârâţii) au consimţit prin semnătură la valorificarea obiectivului Guipu de la Ocolul Silvic Someşul Rece la preţul de 11.000 lei fără tva, cu încălcarea obligaţiilor trasate de Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, care a stabilit ca valorificarea acestui obiectiv să se realizeze la preţul de 20.000 lei fără tva. Prin această diferenţă reclamanta a suferit un prejudiciu de 11.160 lei ca urmare a hotărârii pârâţilor de a vinde obiectivul în schimbul unui preţ diminuat cu această sumă” se arată la dosar.

Mitroi şi Târţă le-au descoperit abuzul

Putem vorbi cu lejeritate de un abuz în serviciu în vreme ce angajaţii unei instituţii trebuiau să vândă un imobil la preţul stabilit de aceasta, dar în schimb au convenit după bunul plac la o altă sumă în favoarea Consiliului Local Horea, ce reprezintă o comună din judeţul Alba.

Ilegalitatea putea să rămână nedescoperită dacă Răzvan Mitroi şi Nicolae Ţânţăreanu nu semnalau, în urma controlului efectuat, această tranzacţie păguboasă.

Cei doi au efectuat un control în perioada martie 2012- februarie 2014 la mai multe ocoale silvice din judeţul Cluj, astfel constatând acţiunile ilegale efectuate de cel de la Someşul Rece.

Interese superficiale sau ignoranţă?

Desigur că în momentul în care un raport efectuat în urma unui control scoate la iveală nereguli, acestea trebuie reglementate. Astfel că pe procedură, Romsilva a urmat indicaţiile lui Ţânţăreanu şi Mitroi i-a chemat în judecată pe semnatarii hotărârii de vânzare a imobilului respectiv.

Procesul a început în iarna acestui an, fiecare dintre părţile implicate au depus întâmpinări, pârâţii motivând că acea sumă de 20.000 lei pe care o stabilise Romsilva era în urma evaluării din 2010, motiv pentru care au acceptat să vândă obiectivul, un canton silvic la preţul propus de Comuna Horea, din Judeţul Alba, pe al căreia teren se şi află clădirea respectivă.

În dosarul respectiv, cei de la Tribunalul Cluj au consemnat, de mai multe ori, faptul că părţile implicate nu s-au prezentat la termene. Astfel că, judecătorul cauzei a decis să respingă cererea Romsilva Direcţia Silvică Cluj.

„Respinge ca neîntemeiata acţiunea formulată de reclamanta împotriva pârâţilor. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din 13.09.2016.”

Întrebat despre tranzacţia încheiată de cei de la Direcţia Silvică Cluj şi Consiliul Local Horea, noul primar, fostul deputat, Corneliu Olar declara că nu ştie nimic despre aceasta. Minute mai târziu, acesta menţionează că se bucură de faptul că administraţia condusă de el i-a fraierit pe cei de la ROMSILVA şi refuză să vorbească despre pădurarii ce se vor bucura de acea locuinţă.

La o simplă căutare aflăm că primar al comunei Horea a devenit fostul deputat liberal Corneliu Olar, al cărui fin este nimeni altul decât Nicolae Oneţ. Gazeta de Cluj a arătat în trecut că băiatul fostului deputat, Dan Corneliu vindea lemne din canton de la Nicolae Oneţ, la Holtzindustrie în urmă cu câţiva ani.

Muncă în folosul comunităţii şi totodată „în familie”

Poate în necunoştinţă de cauză, însă sentinţa de fond, dată de Tribunalul Cluj în dosarul în care Horia Oneţ era portretizat ca un şpăgar notoriu, este destul de blândă.

Pe lângă cei trei ani de închisoare cu suspendare, Oneţ trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii la –culmea, localitatea unde tovarăşul său este primar- Comuna Horea.

„Instanţa de fond condamnă pe inculpatul Oneţ Horea, pentru comiterea infracţiunii de dare de mită la pedeapsa de 3 ani închisoare. În temeiul art.91 NCP, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de patru ani(…). Pe parcursul termenului de supraveghere, acest inculpat va presta o muncă nerenumerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile în cadrul Primăriei com.Horea jud.Alba Cu drept de apel în 10 zile de la de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 18.04.2017.”, se arată în soluţia dată de Tribunalul Cluj.

Astfel, o sentinţă definitivă schimbată în acest dosar o va putea da doar Curtea de Apel Cluj, în cazul în care procurorii sau însuşi inculpatul vor face demersurile pentru a apela sentinţa de fond.