Daniel Don, fost director executiv al Agenției Județene a Ocupării Forței de Muncă Cluj și manager al proiectelor finanțate cu fonduri europene a fost condamnat de Tribunalul Cluj la 5 ani de închisoare cu executare.

Fostul director al AJOFM Cluj a fost acuzat într-un dosar deschis în 2016 de fapte de corupție (luare de mită) și fals în declarații. Presa a relatat evident pe parcursul celor 5 ani despre acest dosar și modul în care s-a realizat ancheta, cercetarea iar acum judecata pe fond. Desigur au existat tot felul de opinii despre nevinovăția, vinovăția, gradul de vinovăție a lui Don. Cum era de așteptat, justiția a devenit un fel de temă de dezbatere pentru publicul  larg asemenea fotbalului, tenisului și altor sporturi care captează atenția maselor. Nu mai contează faptul că inchizitorul numără aproape 200 de pagini. Cine le-a citit în afară de procuror, judecători și avocați? Probabil nimeni altcineva. Mai contează faptul că dosarul numără câteva zeci de volume dintre care unele depășesc 600 de pagini? Nu mai contează deoarece din nou, nimeni în afară de procuror, judecători și avocați nu citește/citesc aceste materiale. Însă, opinia publică acuză și condamnă degrabă pe procurori că sunt răi, pe judecători că au salarii prea mari și pensii speciale, pe avocați că sunt scumpi și vor bani mulți. Însă justiția nu  este  un sport de mase. Justiția nu se face în stradă. Justiția nu se dezbate în agore unde studiile și calificare juridică lipsesc cu desăvârșire.

Un exercițiu de gândire

Justiția este egală pentru toți, toți pot fi justițiabili, însă nu toți sunt sau pot fi  practicieni ai dreptului. Dincolo de studiile juridice este necesară o cunoaștere și înțelegere profundă a dreptului în litera și spiritul său. De ce? Deoarece inclusiv practicienii dreptului pot greși, fie ei procurori, judecători și/sau avocați. Plecând de la aceste premise să încercăm să înțelegem cazul lui Daniel Don. Să nu avem pretenția că noi putem înțelege sau face mai mult decât însuși justițiabilul Daniel Don, procurorii, judecătorii, avocații. Acesta este doar un exercițiu de înțelegere a echilibrului dintre puterile care guvernează viețile și societățile noastre.

Care sunt faptele?

Fostul director executiv al AJOFM Cluj este acuzat în acest dosar pentru luare de mită. Practic el nu poate justifica anumite sume din patrimoniul său ca provenind din surse licite. Desigur de aici pot începe multe speculații. Procurorii au constituit acest dosar pe baza unor probe care la rândul lor pot ridica multe semne de întrebare și pot provoca la rândul lor alte speculații. Inculpatul s-a apărat justificând banii ca provenind din consultanța pe care el a oferit-o pentru diferite proiecte pe fonduri europene. Însă, instanța a luat o decizie deloc favorabilă lui Daniel Don.

Condamnarea

Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Daniel Don pentru fapte de corupție. Temeiul juridic stă în articolul 289 alin. 1 Codul Penal raportat la articolul 6 din Legea nr. 78/2000, modificată, cu aplicarea articolului 35 aliniatul 1 Codul Penal pntru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, la pedeapsa de 4 ani și 8 luni de închisoare și interzicerea drepturilor  prevăzute de articolul 66 aliniatul 1 litera a, b și g Codul Penal. Însă asta nu este tot. Don a fost acuzat și pentru fals în declarații. Astfel, Tribunalul Cluj a decis să-l mai condamne și în temeiul articolului 326 Codul Penal, cu aplicarea articolului 35 aliniatul 1 Codul Penal și articolul 5 Codul Penal, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă continuată. Astfel Don a mai primit un an de închisoare. Însă fiind concurs de infracțiuni, instanța a decis în temeiul articolului 39 aliniatul 1 litera b Codul Penal și articolul 45 aliniatul 1 Codul Penal să contopească pedepsele stabilite pentru fostul director AJOFM Cluj.  De aici a rezultat pedeapsa de 5 ani  de închisoare cu executare în regim detenție și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 66 aliniatul 1 litera a, b Codul Penal. Daniel Don mai trebuie să plătească și suma de 3 milioane de lei. Acesta este prejudiciul provocat statului român în urma acțiunilor sale la AJOFM Cluj.

Celelalte persoane inculpate în dosar au primit condamnări cu suspendare. Moteoc Marcu Marian fost condamnat la doi ani de închisoare cu  suspendare, Apătean Vasile Dumitru  condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, Enyedi Andrei condamnat la doi ani și două luni de închisoare cu suspendare și Uifălean Cristina Diana condamnată la doi ani și patru  luni de închisoare cu suspendare.

Un dosar controversat

Practic cei cinci au fost condamnați pentru fapte de corupție comise în perioada 2010-2015. Această echipă de la AJOFM Cluj a propus ca în locul ghișeului clasic unde puteau fi găsite locuri de muncă, să fie instalat un monitor care să afișeze direct persoanelor interesate informațiile necesare pentru locurile de muncă disponibile în Cluj. Această soluție venea la Cluj în contextul marii crize economice din perioada 2009-2011/2012. Criza a provocat  un șomaj alarmant și mai mult decât atât a determinat Guvernul de atunci condus de Emil Boc să taie în mod semnificativ din salariile bugetarilor. Pe acest fundal, veniturile echipei de la AJOFM creșteau în mod vizibil, venituri care nu au mai putut fi justificate la un anumit moment dat. Totuși dosarul a fost adus în fața unui complet de judecată nespecializat în fapte de corupție. În mod normal judecătorii au obligația de a se forma în permanență. Această continuă formare este organizată de Institul Național al Magistraturii. De la Inspecția Judiciară am aflat că judecătorul care a judecat dosarul nr. 928/117/2016 pe rolul Tribunalului Cluj s-a înscris la asemenea cursuri însă nu le-a urmat. De ce? Deoarece nu a mai fost încadrat în grupul/grupurile care s-au constituit pentru specializarea pe fapte de corupție. De aici se poate deduce că ar fi vorba de un complet nespecializat? Poate e prea mult spus. Deoarece dacă ar exista vicii de procedură, avocatul/avocații condamnaților poate/pot ataca decizia instanței mai departe  invocând tocmai aceste vicii, erori ale actelor de procedură penală.

Există opinii conform cărora dosarul lui Daniel Don ar fi fost comandat, fabricat, etc. Nu putem să ne erijăm acum în poziția de depozitari ai adevărului absolut. Cert este faptul că instanța a decis ceea ce se poate considera a fi adevărat din punct de vedere juridic. Cel puțin până în momentul de față avem adevărul juridic. Este de datoria avocaților să demonstreze că există un alt adevăr, dincolo de ceea ce a decis Tribunalul Cluj. Dar dacă acum asistăm la procese comandate, așa cum putem găsi relevate în jurnalele lui Petre Pandrea (Memoriile Mandarinului Valah, 1954-1956, Editura Vremea, București, 2011)? Cert este faptul că timpul poate îngropa adevărul sau dimpotrivă poate scoate la suprafață ceea ce este mai mult decât adevărul juridic. Probabil nu asistăm la execuții precum cele ale lui Lucrețiu Pătrășcanu, Belu Silber și alții descrise în detaliu  de Petre Pandrea, însă, există posibilitatea ca asemenea practici să fie utilizate mai departe și în regimul fragedei democrații post-comuniste din România.

Citește articolul complet în ziarul printat Gazeta de Cluj distribuit la toate chioșcurile de ziare din Cluj Napoca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here