Curtea de Apel Cluj trebuie să facă lumină într-un dosar în care Cosmin Baciu  a fost condamnat de Judecătoria Şimleul Silvaniei pentru că a omorât, cu intenţie, câteva oi dintr-o turmă care păştea în apropierea culturilor sale. Martorii povestesc că el ar fi intrat cu un jeep în animale, în mod repetat, ”până când s-a umplu sub maşină de oi”. Pe de altă parte, Baciu susţine că a fost un accident, iar cei cărora le-au murit oile ar fi profitat de accident pentru a nu pierde câţiva bănuţi de la APIA.

 

Pe 16 iulie 2012, organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, la acea dată, Cosmin Baciu ar fi intrat, în mod intenţionat, într-o turmă de oi aflată în vecinătatea unei parcele de teren ce îi aparţinea. În urma incidentului, zece oi au suferit leziuni grave, ulterior, şapte au murit. Şoferul a luat două dintre oile care au murit pe loc, le-a aruncat în maşină şi le-a dus proprietarului, care a refuzat să le primească, spunând că el a avut oile vii, nu moarte. Din mărturia ciobanului reiese că Baciu a lovit intenţionat oile, manevrând maşina, printre strigăte şi înjurături, în faţă şi în spate între animale, fără pic de compasiune pentru suferinţa lor.

 

Măcel între oi

”Înainte de vremea secerişului, mă aflam cu turma de oi lângă pescărie…La un moment dat a apărut un jeep condus de Baciu Cosmin, care a intrat în oile pe care le păstoream, a dat şi cu spatele şi cu faţa, până când sub maşină s-a umplut de oi. Eu mă aflam atunci lângă terenului lui Baciu, dar m-am speriat şi am fugit către pescărie…Baciu a lovit mai multe oi, sub maşină era plin de oi. Cum lua câte o oaie, aceasta cădea. Am văzut că unele oi aveau lovituri la cap, li se vedea creierul, altele aveau şoldurile rupte. ”

După ce Baciu a plecat, a fost anunţat medicul veterinar care a constata că şapte din oile rămase erau rănite – unele aveau coastele rupte, altele mandibula. Ulterior au murit, una câte una. În faţa judecătorului medicul a declarat că la prima vedere nu toate oile lovite păreau grav rănite, dar el a adăugat că a putut face doar un control sumar, al leziunilor grave evidente, exterioare, iar animalele puteau avea leziuni interne grave.

Baciu, în schimb, nu şi-a recunoscut niciun moment vina, el declarând că oile s-au speriat şi au intrat sub maina sa. Cu toate acestea, el arată că gestul său a fost justificat, întrucât oile s-ar fi aflat pe terenul său.

 

Pedeapsă pentru cruzime

Reprezentantul public a arătat că amenda penală ar fi o pedeapsă suficientă pentru Baciu Sergiu, dar instanţa de fond a considerat că infracţiunea  săvârşită se cere pedepsită cu închisoarea, având în vedere cruzimea, lipsa de compasiune şi faptul că a înţeles să îşi facă singur dreptate impune pedeapsa cu închisoarea. ”Instanţa apreciază că infracţiunea săvârşită de inculpat este prea gravă pentru a fi sancţionată cu amendă, motiv pentru care se va orienta spre o pedeapsă cu închisoarea. Chiar dacă limitele speciale al pedepsei sunt mai ridicate pe legea veche, instanţa apreciază că o pedeapsă de 8 luni de închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului”, precizează instanţa. ”Raportat la modul de comitere a faptei, rezultă că inculpatul a manevrat în viteză autoturismul, atât cu spatele cât şi cu faţa, intrând în turma de oi, fără a avea nicio compasiune faţă de animale, fără a ţine cont că răneşte şi ucide animalele, astfel că instanţa apreciază că fapta este gravă şi trebuie sancţionată ca atare”, se mai arată în motivare.

 

Patima i-a luat minţile

Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune reiese că Baciu este un perfecţionist, iar ambiţia şi interesul pe care îl urmăreşte până în pânzele albe l-au făcut să nu mai deceleze limitele sociale în care poate acţiona. ”Din referatul întocmit de Serviciul de probaţiune Sălaj rezultă că inculpatul este perfecţionist şi ambiţios, iar interesul şi preocupările pentru activităţi lucrative sunt excesive, chiar obsesive, manifestându-se ca o dependenţă. Ca în orice alt tip de dependenţă patologică, desfăşurarea în exces a activităţii i-a alterat modul de relaţionare, i-a creat  schimbări de dispoziţie afective şi i-a favorizat manifestările comportamentale impulsive”, precizează judecătorul.

 

Din mărturia lui Baciu reiese că acesta a suferit înainte de acest incident pierderi materiale din cauza animalelor lăsate nesupravegheate de săteni, care au intrat în culturile sale. El  mai fost implicat în certuri cu sătenii şi a făcut mai multe reclamaţii la poliţie care s-au soldat cu aplicarea unor amenzi, care au rămas însă neachitate, ceea ce i-au creat un acut sentiment de nedreptate şi neputinţă, de unde dorinţa sa de răzbunarea şi de a-şi face singur dreptate.

Instanţa a apreciat însă că faptul că Baciu a avut motive de a fi nemulţumit de distrugerea culturilor ale  nu justifică gestul său de o mare cruzime de a intra cu maşina în turma de oi, considerând că inculpatul nu a manifestat respect faţă de valorile sociale, compasiune şi empatie pentru suferinţa unor animale  şi a condamnat acţiunea sa de a-şi face singur dreptate.

 

Pe rolul Curţii de Apel Cluj

Procesul este în acest moment în apel, la Cluj, unde instanţa pune accent pe faptul că păgubitul ar fi mutat crotaliile oilor moarte la altele aflate în viaţă, care şi-ar fi pierdut însemnele, pentru a nu pierde banii de la APIA. Ca urmare, judecătorul Monica Şortan a solicitat DSVSA Sălaj să clarifice dacă crotaliile aplicate oilor se pot transfera de la un animal la altul de către o persoană nevizată, precum şi dacă proprietarul are dreptul de a transfera crotaliile în absenţa unei persoane oficial avizate.

 

Cum se ţine evidenţa animalelor

Pentru a obţine subvenţii de la APIA, crescătorii de animale trebuie să le marcheze cu ajutorul  a două crotalii – unul tradiţional şi unul electronic, de tip microcip. Identitatea fiecărui animal trebuie înregistrată într-un registru de exploataţie. În plus, în cazul în care animalele părăsesc exploataţia, circulaţia acestora trebuie înregistrată într-un document însoţitor. Crotaliile pot fi aplicate numai de către medicul veterinar. Obligaţiile privind crotalierea, impuse de Uniunea Europeană, sunt necesare deoarece facilitează trasabilitatea fiecărui animal şi permit autorităţilor competente să ia măsurile necesare pentru evitarea propagării unor boli contagioase la ovine şi caprine.

 

Sancţiunile prevăzute de Legea 205/2004 privind protecţia animalelor: Art.25

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

  1. a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;
  2. b) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
  3. c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
  4. d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
  5. e) rănirea sau schingiuirea animalelor;
  6. f) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.

(2) În cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1), instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.