Sursa foto: libertatea.ro

Foștii și actualii angajați ai Quantic Lab, firmă din cluj-Napoca specializată în testarea jocurilor video, au declarat pentru Libertatea că au fost supuși unor aubuzuri la locul de muncă.

Aceștia au povestit cum compania încarcă facturile clienților cu ore-om-inexistente, încasând astfel bani pe o muncă ce n-a avut loc. 

Fondată și deținută de omul de afaceri suedez Lars Wingefors, Embracer Group deține în România firma Quantic Lab, condusă de Ștefan Șeicărescu. Lars Wingefors deține compania suedeză Embracer Group Quantic Lab este o companie specializată în testarea jocurilor video, fondată în 2006 de Ștefan Șeicărescu.

La finalul anului 2020, dezvoltatorul suedez de jocuri video Embracer Group – cel mai mare din Europa –  a achiziționat 95% din acțiunile firmei din Cluj, pentru suma de 4,75 de milioane de euro. Șeicărescu a rămas cu restul acțiunilor, de 5%, și a continuat să conducă firma din poziția de director general. 

Vinovați pentru eșecul unui important joc

La finalul lunii iunie, sub protecția anonimatului, un angajat al firmei clujene a trimis 72 de pagini de documente interne către Upper Echelon LLC, un creator american de conținut online specializat în gaming. 

Conform analizei publicate pe YouTube de sursa menționată, documentele arată că firma Quantic Lab și-a mințit unul dintre clienții importanți, dezvoltatorul jocului Cyberpunk 2077. 

Au susținut că echipa care se va ocupa de testarea jocului este formată din profesioniști. În realitate, majoritatea erau tineri fără experiență, juniori. 

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care, după lansare, jocul a fost considerat un eșec, după cum a scris și Forbes. 

După articolele apărute în presa internațională, oamenii din sectorul IT românesc au dezbătut subiectul pe diverse platforme online, iar persoane care au lucrat pentru firma din Cluj au început să expună și alte nereguli, prezentate inițial pe blogul lui Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business.

„În prima lună, am lucrat șapte zile din șapte”

Contactați de Libertatea, un fost angajat și un actual angajat ai Quantic Lab confirmă acuzațiile apărute în spațiul public la adresa companiei. Ei vorbesc despre condiții de muncă draconice, hărțuiri verbale, abuzuri emoționale și chiar fraudă. 

Probleme în „Silicon Valley de România”: Mărturii de abuzuri și fraudă la o firmă de IT din Cluj
Mărturia anonimă a unui fost angajat, trimisă lui Doru Șupeală

Tudor* avea în jur de 20 de ani când s-a angajat. Urma să-și dea licența și a simțit că este momentul să-și câștige singur banii. Povestește că un coleg i-a zis de Quantic Lab.

„Eu mereu am fost pasionat de jocuri video, așa că am zis să încerc. Procesul de angajare a fost destul de rapid. Nu aveam deloc experiență profesională când m-au angajat. Dar ăsta e cazul a 95, poate chiar 98% din persoanele care intră în Quantic”, a povestit tânărul pentru Libertatea. 

Deși nu avea experiență, Tudor a avansat rapid în funcție: de la tester a ajuns team lead. Dar asta doar în practică, pentru că, deși responsabilitățile și volumul de muncă i-au crescut, salariul a rămas neschimbat vreme de mai multe luni.

„Pentru că salariile erau foarte mici și mi-era greu să mă descurc cu banii, în prima lună am lucrat șapte zile din șapte”, susține el.

Recunoaște că nu l-a obligat nimeni să facă asta. Cel puțin nu în mod explicit, spune tânărul.

„Eu am făcut alegerea, dar asta pentru că mediul de lucru e făcut în așa fel încât te forțează să faci astfel de lucruri: să lucrezi peste program, să lucrezi în weekenduri.”

În 2021, 1.450 de lei net era salariul oferit de Quantic Lab, potrivit mărturiilor mai multor angajați, adică puțin peste valoarea celui minim pe economie, care anul trecut era 1.386 de lei.  

Probleme în „Silicon Valley de România”: Mărturii de abuzuri și fraudă la o firmă de IT din Cluj
În contractul de muncă scrie că se lucrează în plus doar în cazuri extreme, lucru contrazis de angajați

Clienții, taxați dublu pentru weekenduri. Angajații nu primeau nimic În Quantic Lab, o spune și Tudor, dar o spun și alte persoane, există o regulă nescrisă: dacă vrei o mărire de salariu sau să avansezi în funcție, trebuie să faci sacrificii. 

„Persoanele care sunt dispuse să petreacă mai mult timp la birou sau să lucreze în weekenduri, fără a cere să fie plătite în plus, sunt favorizate. Persoanele care nu fac asta, ci doar își fac jobul așa cum cere fișa postului, nu sunt văzute ca angajați buni. Se ajungea în situații în care degeaba aveai experiență și îți făceai treaba bine, pentru că primeai o mărire de 50 de lei sau ți se spunea că trebuie să depui mai mult efort”, povestește Tudor. 

Tânărul spune că în prima jumătate de an în care a lucrat în firmă, angajații nu erau remunerați dublu pentru weekendurile lucrate, deși Quantic Lab „taxa clienții cu cel puțin dublu pentru orele lucrate în weekend”. 

Fost angajat: Obțineau fraudulos mii de euro pe lună

În atribuțiile de team lead ale lui Tudor intra și completarea unor rapoarte care, ulterior, erau trimise de Quantic Lab clienților săi. 

Spune că astfel s-a văzut obligat să mintă și acuză compania de fraudă la adresa clienților, care erau încărcați la factură cu ore-om-inexistente. 

„Am fost nevoit să mint în acele documente de multe ori cu privire la numărul de angajați care lucrau pe un proiect. De pildă, scriam că lucrează cinci oameni, când, de fapt, lucrau doar doi. Au fost și cazuri în care lucra un singur om. Și nu vorbesc de zeci de proiecte, ci de sute de proiecte”, explică tânărul. 

Clientul plătea însă pentru numărul fictiv de oameni, deci pentru numărul fictiv de ore lucrate: „În rapoartele trimise către clienți era un anumit număr de ore care trebuia îndeplinit. Și deși numărul real era de 8 ore de lead tester și 0 de tester. Eu puneam 8 ore de lead tester și 40 de ore de tester pentru cinci oameni – deci 40 de ore furate. Iar ora de tester era plătită în general de la 10 euro în sus, deci era vorba de mii de euro pe lună.”

Tânărul spune că nu se vorbea deschis despre aceste practici pe care le numește „ilegale”.

„Ți se spunea doar: «Uite, astea sunt resursele, tu trebuie să calculezi după numărul de oameni pe care îl ai în tabel. Asta trebuie să pui neapărat». Nu-ți zicea nimeni fățiș: «Trebuie să mințim, să nu știe clientul că facem asta».” 

„De când am lucrat la Quantic Lab, nu mai joc niciun joc. Mi se face rău, îmi vine să vărs. Mi-am schimbat domeniul. În lunile în care am lucrat acolo, mi-am vândut viața, sănătatea, timpul, sufletul, visele pe 300 de euro”, susține fostul angajat Quantic Lab. 

Cine îndrăznea să raporteze neregulile era acuzat că-și „demoralizează colegii”

Tudor confirmă și informațiile apărute pe canalul de YouTube american: Quantic Lab și-a mințit clienții inclusiv în ce privește pregătirea propriilor angajați.

„Majoritatea celor care lucrau acolo nu aveau experiență deloc sau foarte puțină. La Cyberpunk au fost mulți testeri fără experiență, deși clientului i se promisese că la joc vor lucra doar oameni care activau în domeniu de cel puțin un an și jumătate. Cred că au fost doar șase-șapte oameni care au întrunit acea condiție.”

Tudor, dar și alți angajați au încercat să atragă atenția asupra neregulilor, însă li s-a reproșat că „își demoralizează colegii” și că fac „prea mult zgomot”. În cele din urmă, Tudor a decis să demisioneze. 

„Mi-am dat seama că nu pot schimba lucrurile. Am avut o relație bună cu superiorii mei direcți, însă toate directivele veneau de sus. Și cred că două persoane sunt culpabile, pentru că ele dețin monopolul de putere în companie: Ștefan Șeicărescu, CEO-ul, și Marius Popa, directorul de vânzări, care n-are nicio experiență în IT, dar are o calitate: este căsătorit cu sora lui Șeicărescu.”

„Exploatează tineri sau persoane disperate”

Tudor se teme să-și asume acuzațiile cu nume și prenume, la fel ca toți cei care au vorbit până acum despre abuzurile la care au fost supuși. Angajații Quantic Lab semnează la angajare o clauză de confidențialitate strictă: 10.000 de euro dacă prejudiciezi imaginea firmei. „E o clauză relativ vagă și dă posibilitatea firmei să definească drept informație protejată aproape orice. Contractul în sine nu e făcut să apere interesul angajaților, ci să protejeze compania.” 

Probleme în „Silicon Valley de România”: Mărturii de abuzuri și fraudă la o firmă de IT din Cluj
Copie a unei părți din contractul de confidențialitate

„În primul rând, nu permite angajaților să vorbească despre proiectele la care au lucrat, făcând mult mai grea ieșirea și intrarea în alte companii. Dacă cineva vrea să demaște practicile ilegale este amenințat cu acea clauză de confidențialitate și, având în vedere demografica de oameni care se angajează acolo – foarte tineri, fără experiență –, funcționează foarte bine această formă de intimidare.”

Tudor, fost angajat Quantic Lab: Quantic Lab exploatează tineri sau persoane disperate. Nu au preferințe la angajări, mai ales în perioadele de criză, când au mare nevoie de oameni, nu mai țin cont de nimic.  

Obligați să vină la birouri în timpul carantinei

Mihai* are în jur de 24 de ani și lucrează la Quantic Lab ca tester.

„Am ajuns aici din lipsa altor oportunități și pentru că mi-am dorit să intru în domeniul IT”, spune el pentru Libertatea. 

Spune că primele nereguli observate au fost legate de restricțiile impuse de pandemie. „Erau inexistente. Masca se purta după chef, de distanțare nici nu putea fi vorba, iar birourile erau arhipline.”

Mai mulți angajați au dezvăluit pe diverse platforme online că angajatorul i-a obligat să vină la birouri și în timpul carantinei și au existat focare pe care nimeni nu le-a declarat oficial.

„Se îmbolnăveau oamenii pe capete la birou, dar firmei nu-i păsa de angajați.”

Și Mihai vorbește despre angajați noi, fără niciun pic de experiență în domeniu, puși pe proiecte pentru care clientul ceruse testeri seniori.  „Team lead-ul era foarte agresiv, nu îi puteam pune întrebări, dacă erai mai competitiv decât el, erai înjurat. Când ceva îl frustra, izbea cu pumnul în masă și urla.” , spune fostul angajat Quantic Lab.

„A devenit o poveste horror”

„Colegii sunt OK, la fel și mulți dintre lead testeri. În schimb, când cei din managementul superior sunt prezenți, se instalează teama și disconfortul. Colegii mai vechi mi-au povestit despre cazuri în care șefii cei mari urlau și își înjurau angajații sau îi mutau pe ture și proiecte neplăcute drept pedeapsă.”

„Amenințările cu lovituri cu monitoarele în cap erau bonusuri”, a scris un alt fost angajat al Quantic Lab. 

Mihai spune că și acum programul este schimbat după bunul plac al șefilor, de pe-o zi pe alta, fără a se ține cont de nevoile angajaților. Mai mult, angajaților le sunt distribuite sarcini mult peste capacitățile lor.

„Te încarcă de muncă și te învinovățește dacă nu-ți atingi cota. Pentru ei nu contează calitatea, ci cantitatea. Au multe practici care frizează ilegalitatea. Îți cer să stai peste program pentru a recupera timpul pierdut, de pildă, cu medicina muncii. 

Eram forțat la maximum și un job ce trebuia să fie distractiv și făcut cu plăcere a devenit o poveste horror. Mă durea capul în fiecare dimineață când ajungeam acasă de pe tura de noapte.”

Șefii Quantic Lab nu au reacționat la acuzații 

Libertatea a încercat să ia legătura cu CEO-ul Ștefan Șeicărescu, însă, până la publicarea articolului, acesta nu a răspuns întrebărilor ziarului. Nu a răspuns solicitării nici compania-mamă, Embracer Group, fondată și deținută de omul de afaceri suedez Lars Wingefors. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Cluj a precizat pentru Libertatea că, deocamdată, nu există nicio plângere oficială înregistrată împotriva Quantic Lab. Există însă o petiție, formulată de deputatul USR Cluj Radu Molnar. 

Întrebat dacă instituția sa a primit reclamații despre situația de la Quantic Lab, inspectorul-șef al ITM Cluj, Daniel Păcurariu, a precizat că nu cunoaște cazul. Efectul toxic asupra societății Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, este de părere că firmele care se comportă abuziv față de angajați au un efect toxic asupra societății din mai multe motive

„Un angajator care își forțează angajații juniori să efectueze sarcini specifice unui rol cu calificare superioară comite un abuz, atât legal, cât și moral. În primul rând, își epuizează oamenii prin suprasolicitare cu sarcini de lucru ce depășesc abilitățile și competențele lor. 

Mai mult, forțând acei oameni aflați la început de carieră să-și asume o identitate mincinoasă în relația cu partenerii de afaceri, acel angajator are un efect toxic asupra educației și evoluției profesionale a acestora.

Încasând tarife specifice unui senior pentru munca unui junior, acest angajator își permite să ofere salarii mai mari decât piața pentru o muncă de începător, deformând piața și afectând direct afacerile oneste ale altor companii, care nu recurg la astfel de trucuri și abuzuri. 

Astfel, multe companii serioase și oneste din piață au de suferit din cauza unor jucători incorecți, care induc efecte de cost artificiale în piață și produc dezechilibre majore în piața muncii. Astfel de scandaluri aduc o umbră nemeritată asupra întregii industrii software. Din cauza unor saltimbanci mânați de lăcomie, unul dintre cele mai solide și performante sectoare ale economiei poate să sufere pierderi economice majore, ale căror efecte pot fi resimțite la nivelul întregii societăți.”

Sursa: libertatea.ro

Citește și: După 8 ani, Paszkany trimis în judecată alături de Iuliu Mureșan și soții Timofte

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here