SC Realtopfarma, firma care este beneficiarul cartierului de locuințe Transilvania Smart City, are mai multe procese în care i se cere insolvența sau încuviințarea executării silite în baza mai multor titluri judecătorești. Chiar partenerul de afaceri din cadrul proiectului imobiliar, SDC Imobiliare, firma dezvoltatorului clujean Stefan Berciu, îi cere insolvența. Unul dintre procesele mai problematice al Realtopfarma este cu Banca Comercială Română. Zilele trecute, firma care este conectată la Elena Udrea care, din penitenciar, acuză că ”grupul de la Cluj” vrea să îi ia afacerea, a fost obligată să plătească BCR-ului aproape un milion de lei cu titlu de prejudiciu. În tandem cu BCR-ul, o altă societate de creditare din Baia Mare, în care își are băgate ”codițele” primarul Cătălin Cherecheș, are mai multe acțiuni judecătorești împotriva SC Realtopfarma.

În ultimele zile, Elena Udrea a lansat mai multe acuzații împotriva ”grupului de la Cluj” pe care l-a acuzat că vrea să îi ia afacerea imobiliară Transilvania Smart City pe care o derulează, prin intermediul firmei Realtopfarma, în apropierea fostei rampe de gunoi de la Pata Rât. 

Însă, problemele actuale ale firmei Realtopfarma nu sunt cu vreun ”grup” ci cu o salbă de procese care se derulează în cadrul instanțelor din Ilfov și care vizează activitatea societății din care face parte și soțul ei, Adrian Alexandrov.

Pe de o parte, societatea a pierdut în primă instanță un proces cu Banca Comercială Română în care Realttopfarma trebuie să plătească băncii aproape un milion de lei. Sentința nu este definitivă.

”Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata sumei de 982 471 lei reprezentând prejudiciu precum şi la plata sumei de 38 390,39 lei reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă debitului, calculată de la data de 18.06.2021 până la data de 18.11.2021, dobândă care va fi calculată în continuare, până la achitarea debitului. Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 20179,42 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Ilfov. Pronunţată astăzi 15.02.2023 şi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”, arată soluția pe scurt a Tribunalului Ilfov. 

În paralel, pe rolul Judecătoriei Buftea există mai multe dosare în care societatea de creditare nebancară Rocredit SA a cerut judecătorilor încuviințarea executării silite în virtutea titlurilor executorii. Toate aceste acțiuni au fost soluționate nefavorabil pentru firma familiei Udrea, judecătorul dispunând punerea în executare a titlurilor executorii.

Firma Rocredit  IFN SA este din Baia Mare și cei din cadrul societății au relații cu primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, judecat în instanțele clujene pentru corupție. Pe fond, el a fost condamnat la 5 ani cu executare, dar a contestat verdictul.

Revenind la structura Rocredit, acționarii acestui IFN sunt  Lese Flaviu Teofil, Tocianiuc Viorel Daniel, Mogos Viorel, Iuga Grigore, Sabau Traian, Simion Teodor, Mande Gheorghe, Pop Ioan, Simion Coralia, Dehelean Stefan Dan Gheorghe, NEW VICTORIA CAUCIUC SRL, BIOLAM SRL, COZMIRCOM SA, S.A.I. CERTINVEST SA, SERBIS SRL și INTELIGENT CONSTRUCT SRL.

Un băiat cu lipici printre cei care au girat afacerea imobiliară a lui Udrea

O parte dintre acești oameni de afaceri sunt cunoscuți de-a lui Cătălin Cherecheș, alții fac parte din Partidul Mișcarea Populară, vehicul politic folosit și de Elena Udrea în cariera ei, alții au legături cu diverse structuri din poliție, alții cu Serviciile și unii dintre ei au avut de-a face în trecut cu acuzații penale.

Firma Rocredit a stat la baza unei afaceri derulate de primarul Cherecheș în care politicianul a preluat publicația Emaramures. Rocredit a acordat un credit societății VDC Holding, prin intermediul căruia politicianul băimărean a preluat publicația amintită în urmă cu 10 ani. 

Un nume cunoscut din acționariatul Rocredit este milionarul clujean Eugen Voicu. El este acționarul majoritar la S.A.I. CERTINVEST SA, care deține un pachet de acțiuni la firma de creditare băimăreană. Clujeanul a făcut afaceri cu celebra ”mama FNI”, Ioana Maria Vlas. Cei doi au făcut parte din fondul de investiții Mondragon. În cadrul înfiinţării Mondragon-ului, Vlas şi Voicu au reuşit să pună bazele unui alt fond de investiţii, Credit Fond, care a avut principalul atuu de a avea în spate o bancă:Credit Bank. Fondul respectiv a intrat în administrarea Certinvest, fiind prima mare afacere a firmei. Însă, după câteva “tunuri”, Credit Bank a fost falimentată în 1996, iar odată cu închiderea băncii s-a “surpat” şi Credit Fond, însă firma de administrare a lui Voicu, Certinvest, a continuat să producă bani.

Societatea Biolam, acționar  la Rocredit IFN, îi aparține lui Corin Cherecheș (fost PDL, actual PER), care a candidat în 2008 la funcția de primar al orașului Baia Mare. Alături de el din structura firmei mai face parte Ciutan Cristina Carla, implicată în urmă cu câțiva ani într-un dosar de trafic cu alcool în care prejudiciul stabilit de anchetatori a fost de 5 milioane euro. 

Societatea COZMIRCOM SRL îi aparține lui Mircea Vasile Coza, unul dintre cei mai mari oameni de afaceri maramureșeni din domeniul turismului. El deține un complex hotelier în stațiunea Șuior, compus din trei minihoteluri (Iza, Mara și Igniș, care totalizează 53 de camere, respectiv 99 de locuri de cazare), trei cabane turistice la Cota 1.000 (Gutâi, Țibleș și Pietrosu, care totalizează 15 camere) și cabana  de la terminalul telescaunului (cu 4 camere).

Societatea Serbis îi aparține lui Liviu Mihail Naghiu, unul dintre cei mai vechi membri ai clubului Rotary Bistrița. Este o firmă care a avut numeroase contracte publice locale în zona Bistriței.

Firma INTELIGENT CONSTRUCT SRL aparține membrilor familiei Naghiu și lui Lungu Mihaela Liliana.

Rocredit IFN este condusă de Lese Flaviu Teofil, fost director la Casa de credit Fortuna, firmă de  creditare care s-a desprins din Banca Populară Fortuna care în 2002 s-a divizat în mai multe cooperative de credit: Cooperativa de Credit Creditmar Baia Mare, Creditul Sighetean, Creditul Seinean, Credit Ruoaia, Creditul Românesc Dragomiresti, Creditul Viseuan, Creditul Lapusan. În cadrul acestor afaceri care, pentru o bucată de timp au acordat credite fără a avea autorizațiile și girul Băncii Naționale a României, au avut de câștigat bani soți sau soții de magistrați, avocați, juriști, oameni de afaceri.

Cu mult înainte ca Elena Udrea să fugă din țară, să fie prinsă, judecată și condamnată definitiv, femeia venea destul de des prin Baia Mare iscându-se zvonuri despre faptul că ar avea o relație cu primarul Cătălin Cherecheș. Ca un gentleman el a negat orice zvonistică spunând că ”am dansat cu domnia sa, la fel cum am dansat şi cu alte domnişoare şi doamne în seara respectivă, fără să poată fi vorba de altceva decât un moment de bucurie şi de sărbătoare. Pe parcursul vieţii mele am dansat cu suficiente reprezentante ale sexului frumos şi voi dansa şi de acum încolo, dar de aici şi până la a fi subiectul unor idile fictive este cale lungă. În ceea ce o priveşte pe doamna Elena Udrea nu pot să nu recunosc că este o femeie frumoasă, hotărâtă, inteligentă şi puternică, tocmai de aceea îl felicit de pe acum pe bărbatul lângă care va alege să îşi trăiască de acum înainte viaţa. E de o calitate umană care se ridică deasupra multor bărbaţi din politică”, declara Cherecheș în 2013.

Cine bagă bani în afacerea imobiliară

Problemele care gravitează acum în jurul afacerii imobiliare care ar urma să se construiască pe dealul Borzaș, în apropiere de fosta rampă de gunoi Pata Rât, vin după ce mai mulți investitori controversați au intrat în această afacere, iar Elena Udrea a reclamat, din închisoare, că se încearcă preluarea acestei afaceri.

Printre investitori se numără mai multe nume controversate din media și politică, precum Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț. De asemenea, fostul ambasador al Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a participat la lansarea proiectului imobiliar, fiind prezentat drept avocat al proiectului. De-a lungul carierei el s-a remarcat printr-o susținere fățișă a PNL în campaniile electorale pentru alegerile locale și parlamentare. 

Maricel Păcuraru a fost condamnat pentru corupție la patru ani de închisoare în dosarul Poșta Română în 2014 și eliberat condiționat în 2017. Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru și pe fostul director al Poștei Romane Mihai Toader la cate patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind politele de asigurare pentru angajați, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Miron Mitrea a fost și el condamnat pentru corupție și eliberat în 2016. A fost coleg de Penitenciar cu Păcuraru la Poarta Albă. Mitrea a fost condamnat în februarie 2015 la doi ani de închisoare pentru luare de mită şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale. În perioada 2001-2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite de peste 900.000 lei în schimbul numirii acesteia în funcţia de şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Un alt participant la proiect este Cozmin Gușă. El s-a remarcat în ultimul an prin promovarea constantă a unor idei similare cu cele ale propagandei ruse cu privire la invazia din Ucraina.

Proiectul a fost demarat de soțul Elenei Udrea, Adrian Alexandrov și fostul consilier local clujean și deputat Adrian Gurzău. Trebuie menționat că Adrian Gurzău, care a terminat studii teologice, a fost lansat în cariera politică și susținut pe parcursul ei de Emil Boc. Fostul deputat a avut probleme penale în cadrul unei afaceri de videochat pe care o administra împreună cu soția lui, Cecilia Petrovan. Cei doi soți aveau angajate trei fete din Uricani, un orășel lângă Petroșani, județul Hunedoara. Fetele care lucrau la video chat erau plătite cu cel mult 1.000 – 1.500 lei pe lună, iar ele produceau și câte 15.000 de dolari pe lună. Au stat doar nouă luni, apoi au plecat din cauza țepelor cu banii.

Familia Gurzău ar fi angajat un băiat care să le supravegheze pe fete de teamă să nu fie furați. 

Firma Realtopfarma îi are ca acționari pe  Adrian Alexandrov, soțul Elenei Udrea, și socrii lui Adrian Gurzău, soții Petrovan Mariana și Petrovan Gheorghe din Sighetul Marmației.

Realtopfarma deține 90% din proiectul Transilvania Smart City. Ceilalți proprietari ai proiectului sunt SC Chester SRL, SC Merlin Construcții SRL și SDC Imobiliare. Compania SDC, controlată de investitorul imobiliar Stefan Berciu, cere insolvența Realtopfarma.

Boc despre proiectul imobiliar marca Udrea: ”Proiectul vorbește o limbă europeană !”

Investiția de pe dealul Borzaș va fi realizată pe o suprafață de 34 de hectare și a fost aprobată în cursul anului trecut.

De la marginea mini-cartierului până la deșeurile de la Pata Rât sunt 600 de metri, iar într-o plimbare până la Dallas-ul din zonă se parcurge o distanță de 500 de metri. O altă vecinătate a viitorului cartier va fi noul cimitir din Someșeni, până la care sunt 200 de metri.

În prima etapă a proiectului vor fi edificate 5 blocuri, din care două blocuri cu câte 13 niveluri supraterane și alte două cu câte 11 niveluri.

În comisia de urbanism a Primăriei Cluj Napoca, proiectul a fost prezentat de Veronel Rădulescu, unul dintre avocații Elenei Udrea.

La ședința respectivă de urbanism, Emil Boc a avut doar cuvinte de laudă vizavi de acest proiect, apreciind că ”proiectul vorbește o limbă europeană” și ”se merge pe o gândire globală”.

Proiectul cartierului pe amplasamentul respectiv a mai fost vizat și de investitorul Chester Group, care deține majoritatea terenului. De altfel, între Realtopfarma SA și Chester Group există o convenție pentru suprafața respectivă de teren. Cine controlează Chester Group o pot afla doar ”organele abilitate” pentru că acțiunile se află în proprietatea CHESTER PROPERTIES LTD din Gibraltar, un paradis fiscal.

Potrivit Ministerului de Finanțe, Chester Group a declarat într-un singur an (2014) că a derulat afaceri în valoare de 12,9 milioane lei. În rest, nimic! Doar pierderi în fiecare an.

Elena Udrea condamnată la 8 ani de pușcărie

Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare de Curtea de Apel București în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, potrivit sentinței citite de instanță. Udrea a fost găsită vinovată de șapte fapte. Și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. În același dosar, jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Sentințele pot fi atacate la Curtea Supremă. În plus, instanța a decis confiscarea a circa un milion de lei de la Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării și fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.

Cumnatul unui ministru a înființat Realtopfarma

Inițial, societatea controlată de soțul Elenei Udrea și de Gurzău aparținea unor acționari invizibili, fiind cu acțiuni la purtător. După ce firmele cu acțiuni la purtător au dispărut din legislația românească, proprietarii reali fiind nevoiți să își publice acțiunile.

Societatea a fost înființată de cumnatul fostului ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, Laurenţiu Prioteasa, fost consilier superior la Direcția Antifraudă din cadrul Ministerului Economiei, și de o anume Simona Popescu.

Prioteasa mai este asociat în cadrul firmei Onco Clinica cu fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, supranumit ”deputatul mitralieră”.

Cum au dispărut 4 milioane de euro

O altă problemă a afacerii imobiliare Transilvania Smart City este dispariția a patru milioane de euro.

Potrivit unor informații, dezvoltatorul imobiliar Ștefan Berciu ar fi plătit firmei Realtopfarma 12 milioane de euro pentru deblocarea din cartea funciară a unei suprafețe de teren destinată construirii de blocuri. Din banii respectivi, cei de la Realtopfarma ar fi plătit proprietarilor terenului suma de 8 milioane de euro, restul de 4 milioane euro dispărând într-o ”cascadorie” contabilă. În această situație, Berciu are la dispoziție o suprafață de teren pe care va construi blocuri de locuințe, iar restul terenului este destinat dezvoltării de parcuri și spații comerciale. Pe suprafața de teren unde vor fi edificate imobilele de locuințe este și punctul trafo pentru transformarea curentului electric. Astfel că, proiectul de edificare a blocurilor ar putea demara separat de cel al spațiilor verzi și comerciale. Din terenul destinat dezvoltării urbane cu spații verzi și comerciale trebuie considerat că o fâșie cu o lățime de 1.000 metri va consta în zona tampon instituită de lege pentru aprobarea așezărilor urbane construite în apropierea rampelor de deșeuri. 

Am contactat-o pe Rosu Androne Otilia Nicoleta, administratorul firmei Realtopfarma, pentru a obține explicații despre aceste informații. Inițial ne-a transmis că nu poate vorbi, dar ulterior nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.