Confirmari şi surprize pe lista candidaţilor ARD

Noua alianţa a partidelor de dreapta a luat-o inainte USL-ului şi se pregateşte sa definitiveze lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare. Pe aceasta apar actuali deputaţi, dar şi politicieni clujeni consacraţi care se pregatesc sa lase in urma scena politica locala. Va prezentam cine sunt aceşti candidaţi şi cu cine trebuie sa lupte pentru un scaun de parlamentar.

Alianţa Romania Dreapta (ARD) este aproape de definitivarea listei candidaţilor pentru circumscripţiile din judeţul Cluj, atat pentru Camera Deputaţilor, unde exista 10 colegii, cat şi pentru Senat, unde sunt 4. Propunerile vor fi prezentate in cursul acestei saptamani Comisiei de Etica din cadrul Biroului Permanent Naţional spre aprobare, iar lista oficiala a candidaţilor PDL in judeţul Cluj va fi facuta publica cel mai probabil la finalul saptamanii.
Gazeta de Cluj va prezinta numele vehiculate in ultimele zile pentru fiecare colegiu, alegerile facute de filiala clujeana a Partidului Democrat-Liberal (PDL) fiind pe alocuri previzibile, pe alocuri de-a dreptul surprinzatoare, cum este rocada Papahagi-Hardau sau numele noi din partidele mai mici ale alianţei. Amintim ca ARD este formata din PDL, Partidul Forţa Civica şi  Partidul Naţional Ţaranesc Creştin Democrat (PNŢCD) şi a fost inregistrata in 16 septembrie, la Biroul Electoral Central, pentru alegerile legislative din 9 decembrie.

Unde-i Hardau, nu-i tocmeala

In Colegiul 1, candidatul propus de PDL va fi actualul senator Mihail Hardau. Membru in Senatul Universitaţii Tehnice, Hardau este de profesie inginer, dar activeaza de ani buni şi in politica. A fost consilier judeţean PD intre 2000 şi 2005, prefect al judeţului Cluj in 2005, ministru al Educaţiei şi Cercetarii in 2006-2007 şi preşedinte al Autoritaţii Teritoriale de Ordine Publica (ATOP) in 2008. Din 2008, Hardau ocupa un scaun de senator de Cluj, dar de data aceasta vrea o schimbare şi şi-a indreptat atenţia spre Camera Deputaţilor.
Pentru a fi ales de cetaţenii din cartierul Manaştur şi cartierul Grigorescu, Hardau candideaza impotriva fostului jurnalist Liviu Alexa şi probabil a lui Sebastian Moga de la USL şi Olah Emese de la UDMR. Amintim ca in actuala legislatura, mandatul de deputat in acest colegiu este deţinut de Mircia Giurgiu, insa acesta a fost exclus din partid dupa ce a votat in Parlament impotriva executivului condus pe atunci de Emil Boc, fiind in prezent neafiliat unui partid.
Hardau şi-a dorit atat de mult Colegiul 1, incat a ameninţat ca pleaca din partid atunci cand a auzit ca Adrian Papahagi a fost propus drept candidat de catre ARD. Hardau ar fi declarat ca acesta ”nu a muncit nimic şi este doar fiul tatalui sau, Marian Papahagi”. Ca sa-i impace, PDL-ul i-a oferit lui Papahagi o candidatura la Senat şi Hardau a primit „pohta ce-a pohtit”.
In Colegiul 2, care cuprinde cartierul Zorilor şi cealalta parte a cartierului Manaştur, in 2008 a fost ales deputat preşedintele PDL Cluj Daniel Buda. Dat fiind „dreptul de preempţiune” uzual in cadrul PDL, Buda va candida, tot aici, pentru un nou mandat. Daniel Buda este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor Buda are şi o activitate profesionala şi academica bogata.  Doctor in filosofie al Universitaţii „Babeş-Bolyai” cu teza “Raporturile Parlamentului cu principalele instituţii ale statului”, preda ştiinţe politice la aceeaşi universitate. Buda este notar din 2007, pana cand a activat ca avocat, fiind şi absolvent al Facultaţii de Drept.

Cine ramane in Parlament

In Colegiul 3 se aplica aceeaşi regula. Deputatul ales in 2008 in acest colegiu, Petru Calian, a fost confirmat pentru o noua candidatura. Calian este membru in Comisia pentru finanţe şi banci a Camerei Deputaţilor, unde a fost ales in doua mandate, prima data cu PRM, de unde s-a mutat la PC, iar a doua oara cu PDL. In aceste condiţii, este interesant de observat daca va trece testul „Macovei”, unul din criteriile acestuia fiind ca cel nominalizat de ARD sa nu fi migrat in mod repetat de la o formaţiune politica, la alta in ultimii 5 ani.
Se zvonea ca in locul lui Calian ar putea candida fostul prefect Florin Stamatian, dar numele acestuia nu mai apare deloc pe lista ARC. Lupta nu va fi insa uşoara pentru Calian, dat fiind ca in acest colegiu, care acopera cartierul Gheorgheni şi Centrul oraşului, USL-iştii işi dau in cap sa-şi puna numele pe lista. De la PNL consilierul local Steluţa Cataniciu, dar şi consilierul judeţean Ioan Petran, ravnesc la acest colegiu, iar din PSD, atat Aurelia Cristea, cat şi Mircea Jorj vor sa candideze, cel din urma fiind, potrivit surselor Gazeta de Cluj, cel mai bine cotat in cadrul Uniunii. Jorj şi Petran au mai candidat şi in 2008 tot in Colegiul 3, fiind insa invinşi de Calian. Şi Csoma Botond vrea sa-şi incerce din nou norocul, dat fiind ca in 2008 a ieşit pe locul 2.
Al treilea deputat care s-ar putea sa-şi pastreze scaunul de parlamentar este Adrian Gurzau, ales in Colegiul 4. Gurzau este absolvent de Teologie şi unul dintre deputaţii cu mai puţina iniţiativa in camera legislativa, avand 36 de luari de cuvant şi 54 de propuneri legislative, şi deşi locuitorii din Maraşti care sunt arondaţi la colegiul sau l-au votat in proporţie de peste 50% in 2008, nici in mandatul 2004-2008 nu s-a chinuit prea tare: a avut 7 luari de cuvant şi 4 declaraţii politice.
Colegiul 5, caruia ii este arondata Gherla şi localitaţile din imprejurimi, ar putea avea un candidat ţaranist, propus de ARD. Este vorba de preotul Ioan Roman, care a mai fost deputat in mandatul 1996-2000. Mitropolitul Bartolomeu Anania a interzis prelaţilor sa se implice in politica, astfel ca Roman nu a mai putut candida, insa noul ierarh aflat la conducerea enoriaşilor din Ardeal, Andrei Andreicuţ, ar putea aproba aceste intenţii. Roman ar putea avea, de asemenea, probleme in a trece testul de integritate, dat fiind ca a vrut sa candideze la fostele alegeri legislative din partea liberalilor. El va candida in acelaşi colegiu cu unul din tinerii liberali, fie Mihai Szeplekan, fie Liviu Manzat.

Prieteni şi candidaturi

Preşedintele Organizaţiei de Femei a PDL Cluj, Mihaela Suciu, este propunerea pentru Colegiul 6 Dej. Şansele acesteia sunt relative, dat fiind ca actualul deputat Cornel Itu este menţionat ca viitor candidat al USL in aceasta circumscripţie, unde social-democraţii sunt bine-vazuţi, inregistrand un scor considerabil la locale. Gazeta de Nord Vest scrie despre Suciu ca ar fi fost sprijinita in ascensiunea sa profesionala şi politica de catre Mihail Hardau. Aceasta a fost numita in 2009, prin decizie politica, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Electrica Distribuţie Transilvania Nord, iar in februarie 2011, a ajuns in fruntea organizaţiei de femei a filialei PDL Cluj, dand la o parte o veche membra a partidului, Steluţa Racolţa.
In Colegiul 7 Campia Turzii, ARD il propune pe Iuliu Pacurariu, un nume puternic in PDL Cluj. Iuliu Pacurariu este unul din membrii fondatori ai PD şi a fost liderul organizaţiei Cluj pana in anul 2000. Locul sau de preşedinte al PD Cluj a fost luat tocmai de actualul premier Emil Boc, care şi-a inceput ascensiunea in PD in calitate de consilier parlamentar al lui Pacurariu.
Democrat-liberalul a mai avut un mandat de deputat, intre 1996 şi 2000, urmat de unul de senator, intre 2000 şi 2004.
La alegerile parlamentare din 2004 nu a primit un loc eligibil, dar a fost luat apoi de Blaga, pe postul de consilier personal al ministrului Administraţiei intre 2005-2007, fiind pastrat in funcţie şi dupa ieşirea PD de la guvernare. In noiembrie 2008, a pierdut mandatul de deputat in colegiul electoral numarul 5 in favoarea lui Horea Uioreanu, fiind ales in acelaşi an consilier judeţean. Premierul Emil Boc l-a numit pe Iuliu Pacurariu in funcţia de  consilier personal in cadrul cabinetului propriu in 2011, iar locul lui in Consiliul judeţean a fost luat de Rares Rusu.
Pacurariu ar putea candida impotriva lui Petre Pop, preşedintele filialei Campia Turzii a PSD. Gazeta de Cluj a mai scris despre Pop atunci cand tineretul social-democrat din Campia Turzii a cerut retragerea sa din partid pentru ca ar fi facut „blat” cu raposatul primar Ioan Vasinca. Susţinerea pentru PDL in acest colegiu ramane, totuşi, puternica.

Tineretul PDL avanseaza

In Colegiul 8, care acopera Turda şi localitaţile invecinate, in prezent nu mai exista niciun deputat, dupa ce Virgil Pop, ales pe listele PNL, a fost arestat in 2008 şi condamnat la inchisoare. ARD va nominaliza drept candidat in aceasta circumscripţie pe Horaţiu Catarig, fostul şef de la Hidroelectrica Cluj. In prezent, Catarig este consilier judeţean, ales pe listele PDL. Acesta a mai ocupat scaunul de consilier, cand l-a inlocuit pe olegul sau, Ovidiu Calin, numit in 2009 la conducerea Direcţiei Regionale de poşta Cluj.
Horaţiu Catarig este unul din tinerii democrat-liberali numiţi in funcţii de conducere la instituţii aflate in subordinea CJ. Acesta a fost director la Hidroelectrica pana in luna iulie a acestui an, cand a fost inlocuit de USL cu Ioan Rogoz, de la PSD, chiar cand se afla in concediu de odihna. USL-iştii abia aşteptau sa-i schimbe din funcţie pe membrii PDL numiţi de administraţia Tişe la conducerea deconcentratelor, ridicand obiecţii la adresa lui Catarig ca nu avea pregatirea, in calitate de inginer constructor, sa conduca Hidroelectrica şi ca a primit postul numai pentru ca este finul lui Alin Tişe. In Colegiul 8 s-ar mai putea sa candideze, potrivit unor surse, Cristian Matei, preşedintele PSd Turda, şi Hegedus Csilla, de la UDMR.
Alexandru Coroian, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, va fi candidatul dreptei in Colegiul 9, caruia ii sunt arondate comunele de munte. Coroian a fost, inainte de a fi ales in funcţia de vicepreşedinte al CJ Cluj, pentru a-l inlocui pe Radu Bica, singurul roman din Consiliul de Administraţie al Cosmote. Acesta a fost numit in funcţia de la compania de telecomunicaţii cu susţinerea PDL, avand in vedere ca statul roman are 46% din acţiunile Romtelecom, care are la randul sau 30% din titlurile Cosmote. Coroian a fost şi angajat al Romtelecom, de unde a venit in echipa de conducere a CJ cu o experienţa solida in mediul privat. Colegiul 9 a ramas nereprezentat in legislativul roman dupa decesul deputatului UDMR Palfi Zoltan, iar celelalte partide nu s-au decis inca asupra unor candidaţi pentru aceasta circumscripţie, astfel ca Alexandru Coroian are şanse mari pentru a deveni parlamentar.
Ultimul colegiu clujean, in care a fost ales deputatul UDMR Mate Andras Levente, care şi-a anunţat intenţia de a candida din nou, este vanat şi de Rareş Rusu, nominalizat de ARD. Rusu a fost directorul Transelectrica, inlocuit recent de administraţia USL cu un consilier local PSD, Claudia Anastase. Rareş Rusu este licenţiat in Ştiinţe Politice, membru al PDL şi fost consilier al deputatului Emil Boc şi al vicepremierilor Gheorghe Seculici şi Adriean Videanu. Acesta a fost consilier judeţean PD in mandatul 2005-2008, iar numele sau a fost legat de scandalurile Nana Club şi Sorin Apostu.

Senatori şi nu prea

La Senat, principalele formaţiuni politice s-au decis cu greu, chiar daca unii dintre candidaţi se ştiau deja. Numele foştilor preşedinţi de consilii judeţene au fost pariuri sigure deja de luni bune, dar schimbari spectaculoase au fost operate in ultimul moment.
 Dr. Şerban Radulescu, ales in 2008 in Colegiul 1 Senat, va incerca sa-şi pastreze scaunul parlamentar, candidand, dupa demisia din 2011 din PDL, din partea Partidului Conservator, parte din Uniunea Social-Liberala. Acestuia nu-i va fi uşor, pentru ca unul din cei mai bine cotaţi candidaţi de la aceste alegeri, a fost nominalizat pentru aceeaşi circumscripţie.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe, va candida pentru un mandat de Senator in circumscripţia Zorilor, Manaştur, Grigorescu. De-a lungul a lungul mandatului sau, Tişe a taiat panglica pentru mai multe proiecte majore de infrastructura din judeţ, printre care cel mai notabil este stadionul Cluj Arena, dar şi un nou terminal pentru Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. In prezent, administraţia judeţeana a demarat un proiect de modernizare a drumurilor şi unul de prelungire a pistei de la aeroport. De profesie avocat, Alin Tişe a fost ales consilier local in 2004, dar a activat pentru scurt timp in legislativul clujean, fiind numit in 2005 prefect al judeţul, funcţie pe care a ocupat-o pana in octombrie 2007.
In al doilea colegiu senatorial apare surpriza etapei. Adrian Papahagi, vicepreşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, membra ACD, care de cateva saptamani se zvonea ca va fi candidatul nominalizat in Colegiul 1 Camera Deputaţilor. Probabil din cauza opoziţiei senatorului Hardau, lui Papahagi i s-a oferit un alt colegiu, considerat neeligibil. In declaraţiile sale recente, Papahagi arata ca e posibil sa nu accepte aceasta nominalizare, dat fiind ca singura sa opţiune era Colegiul 1 Camera Deputaţilor.
Adrian Papahagi a deţinut incepand cu 2010 calitatea de consilier al ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi a ocupat, totodata, funcţia de director adjunct al Institutului de Studii Populare.
Papahagi s-a facut cunoscut pe scena politica in contextul campaniei din luna iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Basescu, cand a participat alaturi de acesta la mai multe mitinguri de susţinere a preşedintelui, pe atunci suspendat. Papahagi este unul din membrii noii generaţii de intelectuali apropiaţi ai lui Basescu, printre care ii mai amintim pe Mihai Razvan-Ungureanu şi Mihail Neamţu. Adrian Papahagi a studiat limbi clasice şi istorie medievala la Sorbona şi lucreaza in prezent la Universitatea „Babeş-Bolyai”, la Facultatea de Istorie.
In Colegiul 3, din ARD inca nu a „transpirat” numele vreunui candidat, dar se ştie ca este o candidatura neeligibila, deoarece aici va candida din nou fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Marius Nicoara. Acesta a confirmat ca se va afla din nou pe buletinele de vot din  zona Gherla, Dej şi Campia-Turzii. In ceea ce priveşte ultima circumscripţie senatoriala, in aceasta va candida Cristian Haiduc, din partea dreptei. Acesta este preşedintele PDL Campia Turzii şi a fost una din propunerile pentru portofoliul Economiei in Guvernul Mihai Razvan-Ungureanu. Din partea USL, candidatul pentru Colegiul 4 ar putea fi senatorul Alexandru Cordoş, care a fost ales in 2008 tot aici.  

Diana Gabor

Criterii pentru candidaţii ARD

Alianţa Romania Dreapta (ARD) urmeaza ca, in zilele urmatoare, sa-i treaca prin filtrul Comisei de etica pe cei care candideaza in alegerile parlamentare. Cele 12 criterii, elaborate de Monica Macovei, ar putea starni nemulţumiri in randul pretendenţilor. Unii dintre ei ar putea ramane pe dinafara. Un candidat ARD trebuie:
– sa nu fi fost condamnat penal definitiv;
– sa nu fie arestat preventiv sau sa nu fie trimis in judecata;
– sa nu existe indicii temeinice privind comiterea unor fapte penale;
– sa nu fi fost declarat incompatibil prin decizii definitive;
– sa nu fi incalcat prevederile referitoare la conflictul de interese;
– sa nu existe indicii temeinice privind incheierea ilegala, netransparenta sau preferenţiala de contracte de afaceri cu instituţii publice;
– sa nu existe impotriva sa o constatare a ANI privind existenţa unei diferenţe semnificative intre averea dobandita şi veniturile realizate;
– sa nu fi fost colaborator al Securitaţii;
– sa nu fi ocupat funcţii de conducere retribuite in PCR;
– sa nu fi iniţiat sau participat la acţiuni cu caracter rasist, xenofob sau antisemit;
– sa nu fi incalcat grav normele de morala publica in exercitarea unor funcţii in instituţiile publice;
– sa nu fi dat dovada de comportament public indecent, violenţa fizica sau ameninţari la integritatea fizica a oricarei persoane;
– sa nu aduca prin candidatura sa prejudicii de imagine formaţiunilor partenere ale Alianţei;
– sa nu fi trecut de la o formaţiune la alta in cadrul ARD;
– sa nu fi migrat in mod repetat de la o formaţiune politica, la alta in ultimii 5 ani.