Bătaie ca-n filme în seara zilei de miercuri 9 martie, în Rogojelu, comuna Săcuieu. Protagonişti: beţivul satului, Ioan Paşcalău şi doi clujeni, unul dintre ei chiar proprietarul unui teren în localitate! Paşcalău, a cărui mamă vânduse cândva terenul cu pricina, i-a auzit vorbind ungureşte, fapt care l-a enervat la culme. Astfel că a hotărât să-i atace, iar bătălia cu cei doi a avut mai multe faze: corp la corp, cu furca, securea, bolovani şi benzină aprinsă. În final, atacatorul a ajuns la spital, rupt în bătaie de către proprietar, dar şi acesta s-a ales cu o lovitură de secure în cap, spate şi cu maşina distrusă de la bolovanii aruncaţi de către localnicul furios şi turmentat!
„A turbat când ne-a auzit vorbind ungureşte”!
M.L. este un clujean în vârstă de 52 de ani, de profesie tâmplar, însă nu orice fel de tâmplar, ci un artist în meseria sa, specializat în lucrări de anvergură: scări interioare sculptate, uşi, geamuri, etc. Practic, un meşter care a lucrat de-a lungul anilor cu mai mulţi arhitecţi, ingineri-constructori sau meşteri de vitralii renumiţi ai Clujului. Povesteşte, posomorât, pe coridoarele I.M.L. Cluj – având pe frunte urma unei lovituri de secure, acoperită de un bandaj – cum, de copil, a îndrăgit drumeţiile prin Munţii Apuseni şi şi-a dorit toată viaţa să-şi cumpere în zonă un teren şi o cabană, unde să vină în week-end-uri şi vacanţe, împreună cu familia şi apoi, să se stabilească acolo la bătrâneţe. “I-am făcut în apropiere o cabană şi cumnatului meu. Miercuri, împreună cu un coleg de breaslă, mă aflam pe pământul meu, în suprafaţă de 16 ari şi demontam grindă cu grindă, piesă cu piesă cabana bătrânescă, veche de 80 de ani, ca s-o refacem apoi, cu facilităţile secolului XXI”, explică acesta, privindu-mă, cu sinceritate, în ochi. După care continuă: “Tot meşteream acolo, povestind în ungureşte, limba noastră din naştere, când auzim – de pe dealul vecin – pe cineva care urla la noi să încetăm cu vorbitul în limba maghiară, altminteri vine şi ne “face” şi ne arată el nouă. Noi ne-am dat seama că omul e băut şi în consecinţă nu l-am luat în seamă. L-am văzut cum se tot apropie şi se depărtează de noi, înjurându-ne de mamă, dar încă nu îndrăznea să ne atace. Mai târziu am aflat că mai era un lucru care-l deranja teribil: mama lui vânduse terenul şi cabana celui de la care am cumpărat noi în 2012, astfel că în mintea lui, înceţoşată de alcool, se socotea încă stăpânul locului. Între timp, eu am făcut şi investiţii acolo – introducerea curentului – iar anul acesta urma să o refac din temelii”. Acesta povesteşte cum, după câteva minute, localnicul a căpătat curaj şi a apărut – înarmat cu o furcă şi acelaşi arsenal de cuvinte injurioase. De data aceasta era însoţit de sora lui şi de încă un localnic, la fel de beat ca şi el. Însă, după ce s-au certat între ei, ceilalţi doi l-au dus, cu forţa, în altă parte. Dar Paşcalăuse vede că nu s-a lăsat înduplecat de către ai lui: s-a întors când cei doi clujeni nu se mai aşteptau, înarmat de data aceasta cu un topor şi o sticlă cu benzină.
“Bătălia de la Rogojelu” – cu o secure, bolovani şi benzină aprinsă!
Curând a început şi ploaia, astfel că proprietarul şi ajutorul său şi-au împachetat lucrurile – scule, provizii, etc.- şi le-au urcat în maşina-dubiţă a acestuia. Însă, spre marea lor surpriză şi groază, după ce au parcurs câteva sute de metri spre sat, Paşcalău îi aştepta înarmat cu un topor în mijlocul drumului. Îşi continuă clujeanul relatarea: “Chiar în faţa casei fostului primar al comunei, dl. Cuc, acesta a turnat benzină pe drum şi a aprins-o. Noi am hotărât să trecem prin flăcări, dar ne-am oprit, fiindcă între timp omul arunca deja cu bolovani în maşină, de pe marginea drumului. Ne-am trezit cu geamul spart, din partea stângă-spate, a maşinii. El tot ne înjura, cu toporul într-o mână şi cu cealaltă aruncând cu pietre în maşina mea, deja ciuruită în mai multe locuri. Am coborât ca să-l liniştesc, însă acesta – fără să stea de vorbă – m-a lovit cu un bolovan, direct în omoplat. Atunci, văzând că nu e de glumit cu el, am dat să intru în maşină – însă clanţa era ruptă şi ea, de la un bolovan, aşa că am sărit, în disperare de cauză, pe atacator. În clipa aceea a reuşit să mă “şteargă” cu toporul în frunte, umplându-mă de sânge. Am reuşit, în final să-l trântesc la pământ, după care l-am bătut bine”. După încăierare, cei doi clujeni au reuşit să ajungă la secţia de poliţie din Săcuieu, de unde au sunat la numărul unic de urgenţă 112, iar doi poliţişti din Poieni şi-au făcut degrabă apariţia. Între timp a sosit şi salvarea, care l-a transportat pe Păşcalău, bătut-măr, la Spitalul Municipal din Huedin, unde medicii l-au şi internat. Clujenii, au ajuns, la rândul lor acolo – rănit fiind doar proprietarul terenului – însă numai după ce-au făcut plângere, la poliţie, împotriva celui ce-a început bătaia. Arată, mai departe meşterul tâmplar: „Ajunşi în sat, un băieţel cam de clasa a doua – a treia, coleg la şcoala din comună cu fiul lui Paşcalău, ne-a povestit cât de mult suferă acesta din pricina tatălui său şi a beţiilor sale continue. Iar o altă vecină – femeie în vârstă – ne-a relatat cum, noaptea trecută, acelaşi Paşcalău a năvălit peste ea, în casă, fără un motiv anume. Mă întreb acum: oare de ce autorităţile nu-l internează pe individ la un sanatoriu, ca să nu mai facă rău oamenilor? Fiindcă acesta, în starea în care-l văd acum – poate omorî pe oricine, oricând şi fără vreun motiv.” Promite, totodată, că-şi va angaja un avocat şi-l va da pe Paşcalău în judecată – însă şi pe aparţinătorii săi, cei care ar trebui să-l supravegheze pe acesta să nu mai facă, zilnic, atâtea prostii. Apoi intră în cabinetul medicilor legişti, la consultaţie. Se întoarce cu un certificat în care i se recomandă între opt şi nouă zile de îngrijiri medicale pentru “leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur şi corp tăietor”. “Mă consider un om norocos – fiindcă dacă mă lovea mai bine cu securea, acum eram un om mort”, declară acesta înainte de a părăsi sediul I.M.L. Cluj. Facem câţiva paşi împreună, prin curte şi omul ţine să –mi facă o ultimă confesiune: “Acum după conflictul acesta cu individul, nu ştiu dacă voi mai avea curaj să-mi fac o gospodărie acolo, probabil că o voi vinde – fiindcă respectivul a jurat că-mi va aprinde casa, oricâte persoane am sta acolo”. Urcă apoi în maşina ciuruită de bolovanii aruncaţi de către Paşcalău şi demarează, grăbit, la un “geamgiu” care să-i schimbe sticla spartă a maşinii sale…
A treia zi după „bătălie”: punctul de vedere al lui Paşcalău
Vineri, 11 martie, situaţia dintre cei doi protagonişti se complică: M.L. şi Ioan Paşcalău dau nas în nas, în uşa cabinetului de consultaţii al I.M.L. Cluj. Clujeanul, cu starea sănătăţii înrăutăţită, peste noapte având şi o suspiciune de fisură de craniu – de la lovitura de secure a lui Paşcalău – iar omul din Rogojelu pentru că abia acum a reuşit să-şi facă timp ca să ajungă la Cluj-Napoca. Paşcalău explică, parcă pentru a-şi justifica întârzierea sosirii sale la Cluj-Napoca, faptul că în seara respectivă a refuzat internarea pentru că avea acasă animale de îngrijit şi nimeni din familie nu putea să-I suplinească. Paşcalău are faţa tumefiată, umflată ca o baniţă, însă loviturile recepţionate de către el sunt numai de suprafaţă, ca dovadă medicii legişti i-au acordat doar între 6 şi 7 zile de îngrijiri. În timp ce povestesc cu Paşcalău, M.L. şade deoparte, la o distanţă apreciabilă de “inamicul” său, aşteptând să intre la un nou consult… “Am fost băut, recunosc asta, fiindcă fusesem la un om acasă, ca să-i tai nişte lemne. Dar cum s-au purtat cei doi cu mine e sub orice critică: m-au lovit ca pe-un câine, amândoi, cu pumnii şi cu pietre, după care m-au lăsat să zac minute în şir pe drum, până s-au îndurat să au cheme poliţia şi salvarea. Oare ce ar fi fost dacă muream acolo? ”- se întreabă acesta, retoric. Apoi, bărbatul în vârstă de 36 ani, adaugă: “În ziua cu pricina eu le-am zis ceva şi el m-a înjurat, pe ungureşte, de mamă. Şi-n plus, tot ei m-au atacat, după ce-au m-au lovit cu maşina, aşa nici vorbă să-l lovesc pe vreunul dintre ei cu toporul. Au coborât din maşină şi m-au luat la bătaie, rău de tot. Puteau pleca liniştiţi dar s-au întors la mine, cu scop clar să mă bată. Am martori care pot confirma oricând că s-or întors din drum, şi m-or bătut”. Intervine în discuţie şi nepotul – un tânăr de vreo 30 de ani – care-l însoţeşte pe Paşcalău: “Şi eu spun că nu trebuia bătut în aşa hal un om, ar fi trebuit să cheme poliţia… Oricum, noi, de aici mergem direct să facem plângere penală împotriva lor, la secţia de poliţie din Săcuieu”. Apoi, cei doi părăsesc în grabă incinta I.M.L.
Clujeanul: “Fac plângerea la Parchet, prin avocat”
După plecarea “părţii adverse”, M.L. se apropie şi revine cu câteva noutăţi legate de cazul său: “Între timp mi-am angajat un avocat şi îl dăm în judecată pentru tentativă de omor, iar plângerea o facem direct la Parchet. E o minciună gogonată ce-a zis individul, cum că l-am lovit cu maşina sau cu pietre. El a făcut-o – şi se vede pe maşina mea acest lucru. Oricum instanţa o să hotărască ce şi cum… Necazul meu cel mare e însă acela că de 2-3 zile nu mai pot munci şi sunt pe cale să pierd o mulţime de comenzi”. În continuare, pentru că pe noua adeverinţă medicală de la U.P.U., scoasă joi seară nu figurează cu exactitate dacă e vorba, în cazul său, de o fisură de craniu – sau numai de o suspiciune de fisură de craniu – clujeanul a fost retrimis, la medicii de la U.P.U., pentru a se specifica acest lucru, cu exactitate, în adeverinţa medicală.
Referitor la acest caz, comisarul-şef Daniel Boie, din cadrul I.P.J. Cluj a declarat, în exclusivitate pentru Gazeta, următoarele: “Până în acest moment există o plângere depusă la Postul de Poliţie Săcuieu. Poliţia desfăşoară în continuare cercetări în privinţa infracţiunii de loviri, alte violenţe şi distrugere, sub îndrumarea şi supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin”.
mi-e o jena cumplita ca maimutoiul ala face scandal in numele romanismului! limbricii ca el compromit romanii si romanismul, deci ar trebui acuzati public de toti romanii si izolati.