Grupul Statelor Impotriva Corupţiei (GRECO), o iniţiativa anticorupţie a Consiliului Europei, a publicat un raport in care evalueaza implementarea recomandarilor facute de acest organism privind criminalizarea corupţiei şi transparenţa finanţarii partidelor politice din Romania. Rezultatele inregistrate de ţara noastra sunt cel puţin dezamagitoare: din cele 20 de recomandari, in ultimii doi ani au fost respectate numai trei, iar legislaţia are nevoie de imbunataţiri consistente.
Deşi Romania a respectat in totalitate trei recomandari din cele 20 enunţate de Consiliul Europei, va reuşi sa le indeplineasca pe toate numai prin adoptarea de legislaţii pentru care exista deja un plan de lucru la momentul finalizarii acestui raport, in decembrie 2012, considera specialiştii care l-au elaborat. Una din principalele cerinţe este de intari supravegherea finanţarii politice, in special imbunataţirile care ţin de monitorizarea modalitaţilor de acţiune, autoritatea şi eficienţa Autoritaţii Electorale Permanente.
Partidele, verificate la sange
In ceea ce priveşte incriminarile, Romania a trecut printr-un proces de reforma legislativa foarte cuprinzator şi laudabil in ceea ce priveşte dreptul sau penal. Impreuna cu propunerile recent introduse de modificare a Legii de punere in aplicare a noului Cod Penal, se aşteapta ca dispoziţiile din noul Cod Penal (adoptat de Parlament in 2009 şi in curs de intrare in vigoare impreuna cu LPACP la 1 februarie 2014) sa raspunda cerinţelor celor mai multe recomandari. Acestea fiind spuse, GRECO regreta faptul ca autoritaţile nu şi-au schimbat atitudinea lor adversa cu privire la extinderea aplicabilitaţii prevederilor luarii de mita şi a traficului de influenţa la actele/omisiunile care nu sunt in competenţa funcţionarului şi cu privire la revizuirea şi modificarea dispoziţiilor regretului efectiv. GRECO arata ca nu poate decat sa impulsioneze autoritaţile sa finalizeze procesul de reforma şi sa puna in aplicare in cele din urma Noul Cod Penal.
In ceea ce priveşte transparenţa finanţarii partidelor politice, GRECO constata cu satisfacţie procesul angajat sa modifice legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces. Daca s-ar adopta, modificarile ar umple o serie de lacune identificate in Raportul de Evaluare. In special, publicul va avea acces la situaţiile financiare anuale ale partidelor politice. GRECO se arata deosebit de incantat sa vada ca toate recomandarile sunt luate in considerare şi de faptul ca Autoritatea Electorala Permanenta pare sa işi consolideze progresiv poziţia şi autoritatea. GRECO incurajeaza, prin urmare, Romania sa continue eforturile in vederea finalizarii procesului de reforma şi a implementarii extinse a tuturor recomandarilor adresate.
Evoluţie modesta
Avand in vedere cele de mai sus, GRECO observa faptul ca Romania a fost in masura sa demonstreze ca reformele substanţiale, cu potenţial de realizare a conformitaţii cu recomandarile nerezolvate in urmatoarele 18 luni, schimbari care sunt in curs de desfaşurare. Trebuie adaugat ca noul Cod Penal va intra in vigoare la 1 februarie 2014 şi acesta este un factor important pentru implementarea recomandarilor Temei I din raport. GRECO concluzioneaza ca, prin urmare, nivelul actual al conformitaţii cu recomandarile nu este global nesatisfacator şi invita şeful delegaţiei Romaniei sa prezinte informaţii suplimentare privind implementarea recomandarilor, pana cel tarziu la 30 iunie 2014.
GRECO conclude faptul ca Romania a implementat sau a tratat in mod satisfacator trei din cele douazeci de recomandari cuprinse in raportul de evaluare din a treia runda. Treisprezece din cele şaptesprezece recomandari ramase au fost parţial implementate. Alte patru recomandari ramase nu au fost implementate.
Diana Gabor
Corupţia in MCV
Raportul publicat in ianuarie in cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare insista asupra scaderii credibilitaţii Guvernului şi Parlamentului in lupta impotriva corupţiei, atunci cand nu se iau masuri privind oficialii acuzaţi de corupţie din aceste instituţii ale statului. In acest caz, se atrage atenţia asupra faptului ca, deşi Guvernul şi-a reiterat obiectivul de a lupta impotriva corupţiei, ”in randul noilor miniştri exista doua cazuri confirmate de persoane care sunt cercetate penal pentru fapte de corupţie”.
Raportul CE menţioneaza şi faptul ca ”in luna noiembrie rapoartele prezentate de Agenţia Naţionala de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi inalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora”. Este vorba de Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, Liviu Pop, ministrul delegat pentru Dialog Social, şi Ovidiu Silaghi, ministrul Transporturilor. Aceştia au fost acuzaţi de tranzacţii suspecte, incompatibilitate, imposibilitatea de justificare a averii sau abuz in serviciu. Deşi cei trei au ramas in cadrul guvernului ulterior publicarii raportului ANI, dupa alegerile legislative ei nu şi-au mai pastrat postul in cel de-al doilea Cabinet Ponta.
