Pe lângă un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, preşedintele Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să nu mai fie apăraţi de imunitate, iar caracterul licit al averii să nu mai fie prezumat în Constituţie. “Gazeta de Cluj” vă prezintă principalele diferenţe dintre Constituţia actuală şi cea propusă de către preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă sunt respinse două Guverne
Şeful statului poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitarea şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei. De asemenea, conform proiectului, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Parlamentul este obligat să dea votul de investitură pentru Guvern în zece zile de la desemnarea noului Cabinet, iar în cazul remanierilor şeful statului şi premierul trebuie să se consulte.
Potrivit proiectului legii de revizuire a Constituţiei, propunerea primului-ministru de revocare şi de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea preşedintelui.
Reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fară avizul Legislativului
Una dintre principalele prevederi ale noii Constituţii reglementează modul în care aleşii poporului pot fi urmăriţi penal. Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se va face fără avizul Legislativului, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei. Conform proiectului, la articolul privind imunitatea parlamentară se stipulează că “parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. “Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie", mai prevede acelaşi articol.
Executivul îşi poate angaja răspunderea doar o dată pe sesiune
Guvernul îşi va putea angaja răspunderea în Parlament “o singură dată pe sesiune", limitare care nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi celui al asigurarilor sociale de stat. Proiectul prevede că “Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, o singură dată pe sesiune, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”. “Limitarea angajării răspunderii nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat", mai stabileşte acelaşi articol. La fel ca în Constitutia actuală, proiectul prevede că Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
O singură Camera legislativă, maxim 300 de parlamentari
Parlamentul va fi alcătuit dintr-o singură Cameră, iar numărul parlamentarilor nu poate depăşi 300 de persoane, se stipulează în proiectul de revizuire a Constituţiei. Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în instituţiile administratiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. Referirile din actuala Constituţie la senatori, deputaţi, Camera Deputaţilor sau Senat sunt înlocuite cu formulele “parlamentari" şi “Parlament". Parlamentul unicameral va dezbate şi vota în plen proiectele de legi în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile distanţă, prevede proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei.
Premierul răspunde pentru nerespectarea deficitului şi a datoriei publice
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în cazul nerespectarii de către Guvern a prevederii privind deficitul bugetar şi a datoriei publice, potrivit proiectului de revizuire a Constituţiei, premierul ar fi primul care ar trebui să răspundă. “Deci, acolo trebuie sancţiune penală pentru nerespectarea Constituţiei. La fel cum preşedintele, prin nerespectarea Constituţiei, se suspendă şi se merge la referendum, şi Guvernul va trebui să aibă descrisă răspunderea penală pentru fiecare element de nerespectare a Constituţiei, într-o Lege a răspunderii Guvernului", a afirmat Băsescu. El a mai susţinut că “primul care răspunde este prim-ministrul".
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, se mai arată în proiectul de lege de revizuire a Constituţiei. În proiect a fost introdus un nou articol, referitor la plafonarea deficitului bugetar şi la datoria publică. Pe de altă parte, potrivit unui alineat, “împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investiţiilor".
Răspunderea penală a miniştrilor se stabileşte prin lege organică
Prevederea din Constituţia actuală potrivit căreia numai Parlamentul şi preşedintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului a fost abrogată în proiectul de revizuire, urmând ca răspunderea penală a miniştrilor să fie stabilită prin lege organică. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţe şi Justiţe".
Cinci ani – mandatul preşedintelui
Mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se va exercita de la data depunerii jurământului, se prevede în proiectul de revizuire a Constitutiei, prevederea fiind identică cu cea în vigoare în prezent.
Andrei Tomoş
