În acest an, doar 10 km de autostradă vor fi inauguraţi şi se vor efectua lucrări de terasamente pe alţi 31 de kilometri
Concesionarea construcţiei autostrăzii către Bechtel este pusă sub semnul întrebării
Situaţia lucrărilor la Autostrada Transilvania depinde de rectificarea bugetară. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), din subordinea Ministerului Transporturilor (MT), susţin că au nevoie de o suplimentare a fondurilor pentru a începe noi sectoare de autostradă. Astfel, deşi lucrările la sectorul 3A, care va lega nodurile de la Gilău şi Mihăieşti, trebuiau să înceapă din luna mai 2008, oficialii CNADNR nu au început nici măcar exproprierile pentru acest sector. Chiar dacă promisiunile erau ca odată cu rectificările bugetare din anul 2009 lucrările să înceapă şi pe acest tronson, reprezentanţii companiei au concentrat fondurile pentru terminarea celor 42 de km dintre Cluj şi Gilău. Bugetul din 2010 al Ministerului Transporturilor se ridică la 6,39 miliarde de lei mai mic cu 31% decât cel din 2009.
Ministerul Transporturilor, „asul rectificărilor”
În ceea ce priveşte nevoile bugetare pentru a continua lucrările, directorul CNADNR susţine că acestea se ridică la 200 de milioane de euro. „Pentru a începe lucrările la sectorul 3A avem nevoie de o rectificare bugetară. În ceea ce priveşte fondurile necesare, pot spune ne aşteptăm de la nivelul Guvernului să primim 200 de milioane de euro care ar însemna aproximativ 900 de milioane de lei”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Ministerul Transporturilor a avut parte şi în anii precedenţi de numeroase rectificări bugetare, iar în ultima perioadă a anului 2009 guvernul a aprobat chiar trei majorări în decurs de două săptămâni.
Lucrările, continuate din aprilie
Luna martie rămâne una moartă pentru continuarea proiectului Autostrada Transilvania. Evoluţia proiectului din acest an se va discuta în luna aprilie, când este programată o întâlnire de protocol cu reprezentanţii autorităţilor. „Am stabilit ca în luna aprilie să se facă o întâlnire de protocol în care să se stabilească ce lucrări vor continua anul acesta la proiectul Autostrada Transilvania”, a susţinut Tiron.
Cluj – Câmpia Turzii, finalizat în 2010
Singurul lucru sigur în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor este că segmentul 2b dintre Cluj Vest şi Câmpia Turzii va fi terminat în acest an, după ce anul trecut au fost finalizaţi cei 42 de km dintre Turda şi Gilău. Doar 10 kilometri de autostradă vor fi daţi în folosinţă în 2010, respectiv porţiunea dintre Câmpia Turzii şi Gilău. De asemenea, reprezentanţii CNADNR doresc continuarea şi segmentului 3C Suplacu de Barcău – Borş. „Dorim ca în acest an să lucrăm şi pe sectorul 3c pe o distanţă de 31 de kilometri la terasamente. Dacă aceste lucrări nu sunt efectuate în acest an, starea terasamentelor se va deteriora, însă şi acest lucru depinde de câţi bani avem
Concesiunea, sub semnul întrebării
Dacă până în prezent concesionarea segmentului Târgu-Mureş – Braşov din Autostrada Transilvania era o siguranţă, iar autorităţile păreau încântate de ideea ca Bechtel să construiască autostrada pe banii lor, acest lucru nu mai este aşa de sigur şi în prezent. Reprezentanţii CNADNR fac în momentul de faţă calcule pentru a stabili rentabilitatea concesionării şi dacă plătirea de către cetăţeni a unei taxe către Bechtel, pentru a traversa autostrada, este cea mai bună soluţie. „Dacă România va suporta o concesiune, atunci vom concesiona porţiunea respectivă, însă dacă nu vom suporta un asemenea lucru nu suntem obligaţi să îl facem. Astfel de discuţii se poartă la nivel de Guvern şi nu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este responsabilă de aceste lucrări”, a continuat Tiron.
Bechtel : lucrarea şi procesul
Corporaţia Bechtel este cea mai mare companie de inginerie din Statele Unite ale Americii, cu proiecte în aproape 50 de ţări doar anul trecut. Bechtel a participat în construcţia mai multor proiecte de amploare, cum ar fi tunelul din Canalul Mânecii, Aeroportul Internaţional din Hong Kong, precum şi reconstrucţia infrastructurii civile din Irak şi instalarea rulotelor pentru victimele uraganului Catrina. Implicarea companiei în aceste proiecte a fost discutată intens în presă şi contestată de mişcările anti-globalizare.
În septembrie 1999, Bechtel a fost angajată de fostul dictator al Boliviei să privatizeze distribuţia de apă din al treilea oraş ca mărime al ţării, Cochabamba. La scurt timp după acordarea contractului, costurile pentru apă în oraş au crescut în medie cu 50 de procente, iar în 2000 a avut loc o serie de proteste soldate cu cel puţin 6 victime şi 170 de răniţi. În urma grevei generale care a blocat oraşul timp de patru zile, mii de protestatari s-au ciocnit cu poliţia, eveniment soldat cu 200 de arestări şi 70 de protestatari şi 51 de poliţişti răniţi. Guvernul a declarat stare de urgenţă, dar protestele au continuat. Tot în anul 2000, în luna aprilie, soldaţii au intervenit pentru a debloca o şosea şi a deschis focul, omorând două persoane, printre care un adolescent, şi rănind mai multe persoane.
Bolivia, aflată în pragul colapsului economic, a reziliat contractul cu Bechtel. În 2001, Bechtel a dat în judecată guvernul bolivian, cerând daune de peste 25 de milioane de dolari, motivând că au încheiat contractul doar pentru administrarea sistemului de distribuţie al apei, care era însă avea servicii de proastă calitate, şi că vinovate pentru creşterea preţurilor la apă sunt autorităţile locale. Subiectul este dezbătut şi în documentarul „The Corporation”, care urmăreşte efectele globalizării economice prin intermediul corporaţiilor în lumea modernă. În ianuarie 2006, procesul s-a încheiat printr-o înţelegere prin care Bechtel a primit daune simbolice de 30 de cenţi, după ce verdictul favorabil corporaţiei dat de Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii a atras proteste.
În 2003, ziarul Boston Globe a realizat o investigaţie privind rolul companiei Bechtel în depăşirea considerabilă a bugetelor şi neregulile de contabilitate, cu daune de peste un miliard de dolari, în proiectul Big Dig. Acest proiect colosal de infrastructură urma să redirecţioneze o arteră importantă de circulaţie şi includea construirea unui tunel, iar costurile totale s-au ridicat la 22 de miliarde de dolari, devenind astfel cel mai costisitor proiect de autostradă din Statele Unite.
Bechtel are o lungă istorie alături de guvernul american. George Schultz, fost secretar al Trezoreriei Statelor Unite şi Secretar de Stat, a fost unul din preşedinţii şi directorii companiei. Printre managerii Bechtel se numără foşti secretari ai apărării, ai energiei, consilieri ai administraţiilor Bush şi Clinton, iar atât corporaţia, cât şi angajaţii săi au făcut donaţii în campania electorală de peste un milion de dolari doar între 1999 şi 2002.
Tiberiu Hrihorciuc
