Contractele „cu dedicaţie”, puse la zid

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a prezentat săptămâna trecută unele aspecte care, conform acestuia, necesită clarificări în ceea ce priveşte contractul realizat între societatea Nisco Invest şi CJ Cluj, pentru construirea unui centru de servicii medico-sociale în incinta Clinicii de Pneumoftiziologie  „Leon Daniello” din Cluj-Napoca. Acesta a declarat că după semnarea contractului iniţial, au fost încheiate mai multe acte adiţionale care prejudiciază forul clujean. Astfel, a declarat acesta, printr-un act adiţional la contractul iniţial, s-a extins suprafaţa concesionată de la 4.000 de mp., la 6.900 de mp., la care se mai adaugă 1.138 de mp., teren cu destinaţie de servitute pentru cale de acces. Mai mult decât atât, Tişe susţine că un alt act adiţional de natură să prejudicieze interesul CJ este cel conform căruia este abrogată interdicţia iniţială prezentă în contract, de transferare spre terţi a drepturilor şi obligaţiilor stipulate prin contract. Tişe admite totuşi că aceste acte adiţionale, deşi aduc prejudicii CJ, nu contravin prevederilor legale. “Actele adiţionale intră sub incidenţa legii, nu au fost încheiate ilegal, dar este prejudiciat bugetul CJ. Voi cere plenului revocarea unor acte adiţionale, iar în acest fel toate actele subsecvente vor suporta concecinţele. În opinia mea, Consiliul Judeţean este prejudiciat, iar lucrurile trebuie aduse pe făgaşul normal”, a afirmat preşedintele deliberativului clujean. Concesiunea dintre Nisco Invest şi Cj a fost semnată pe o perioadă de 49 de ani, iar conform declaraţiilor lui Tişe, taxa pe care o plăteşte sociatatea la bugetul judeţean este de 13.000 de euro. Printr-un alt act adiţional, bunurile de pe această suprafaţă sunt împărţite în două categorii: bunuri de retur (terenul şi lucrările impuse prin caietul de sarcini care revin CJ la finalul celor 49 de ani cât este prevazută concesiunea) şi buniri de preluare (pe care CJ le poate prelua la finalul concesionării doar prin vânzare/cumpărare realizată la valoarea pieţei). Astfel, CJ este obligat la sfârşitul celor 49 de ani să plătască şi acele bunuri de pe suprafeţele care nu au fost cuprinse în contract şi care nu au fost atribuite prin licitaţie. În aceste condiţii, Alin Tişe a declarat că va supune atenţiei plenului CJ aceste probleme, urmând a se decide în favoarea unei soluţii care să nu prejudicieze interesul public, inclusiv revocarea unor Hotărâri de Consiliu Judeţean în cazurile indicate mai sus, promovând în acest sens Hotărâri noi de CJ, acolo unde este cazul.

Descentralizarea judeţului, o urgenţă

De asemenea, Alin Tişe a declarat că va solicita Guvernului României şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene nominalizarea Clujului ca judeţ pilot în procerul descentralizării. Preşedintele CJ Cluj s-a declarat nemulţumit de modul în care judeţul Cluj a fost tratat la alocările din cote defalcate prin HG 1155 din 24 septembrie 2008, publicată în 17 octombrie 2008, în Monitorul Oficial. Conform acestora judeţul Cluj, care a contribuit la nivelul anului 2007 cu suma de 3.057,9 milioane RON la bugetul de stat, a primit 10 milioane RON, în condiţiile în care judeţe precum Argeş au primit 33 de milioane (contribuţia pe anul 2007 fiind de 1.548,6 milioane), Vâlcea primeşte 20 de milioane (contribuţia pe 2007 – 764,59 milioane) etc. Alocarea pe criterii politice a banilor stă la baza deciziei preşedintelui CJ Cluj de  a solicita printr-o adresă publică atât Guvernului României cât şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene nominalizarea judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul descentralizării, aşa cum este aceasta definită prin Constituţia României, prin Legea  nr. 215 din 23 aprile 2001 privind Administraţia Publică Locală  şi prin Legea Cadru a Descentralizarii nr. 195/2006. Descentralizarea înseamnă în viziunea lui Tişe trecerea tuturor serviciilor deconcentrate în subordinea forului judeţean, care să aibă putere de decizie atât asupra numirii sau schimbării directorilor cât şi a identificării celor mai bune strategii de management. “Noi renovăm muzee, spitale sau şcoli, iar directorii sunt numiţi de ministere. Atunci să intre în administrarea CJ acele instituţii pentru care alocăm bani”, a declarat Tişe. Potrivit acestuia, transferul de competenţe de la autorităţile centrale la cele locale cu resursele financiare este cea mai bună soluţie pentru reforma administrativă. “Această politizare fără precedent nu mai poate continua la nivelul judeţului Cluj. Eu, ca clujean mă simt umilit. Nu ne putem lăsa umiliţi de acest guvern iresponsabil”, a explicat preşedintele CJ.

Investiţie Marcegaglia la Tetarom III

Alin Tişe a anunţat finalizarea negocierilor cu Marcegaglia SpA, lider european în sectorul metalurgic, deţinătoare a 47 de fabrici în întreaga lume şi a 49 de divizii. Societatea Marcegaglia SRL România va avea sediul în incinta Tetarom I, urmând a dezvolta o fabrică în cadrul Tetarom III, pe o suprafaţă de 10.000 de mp. Fabrica din judeţul nostru, a cărei construcţie va fi finalizată în toamna anului 2009, va produce dispozitive de amortizare şi componente destinate industriei auto, atât din România, cât şi din străinătate.

Aeroportul Internaţional Cluj, din nou în vizor

Alin Tişe a prezentat situaţia principalelor lucrări care urmează a fi efectuate la aeroportul internaţional Cluj. Acesta a explicat că terminalul de plecări, aflat în acest moment în stadiul de lucrări, va fi finalizat în anul 2009, datorită unor modificări aduse proiectului, acesta fiind completat cu construirea unei clădiri care face legătura între cele două terminale şi cu extinderia etajului întâi al terminalului de plecări. De asemenea, o importantă investiţie se referă la modernizarea balizajului luminos, prin trecerea acestuia de la nivelul II la nivelul I de clasificare, ceea ce va permite operarea curselor şi în unele condiţii meteorologice nefavorabile. Altă lucrare, aflată în fază de proiect, se referă la extinderea platformei de îmbarcare/debarcare, aceasta urmând să aibă în final 44.000 de mp, iar în anul 2009 vor fi demarate procedurile de licitaţie pentru construirea terminalelor cargo şi VIP. Tişe a anunţat că va propune în bugetul pentru anul viitor suma de 500 de mii RON, bani destinaţi realizării unui studiu de management pentru clarificarea modului în care va arăta viitoarea formă de operare a aeroportului – continuarea în forma unei regii sau sub forma unei societăţi pe acţiuni; dacă se impune privatizarea totală sau parţială; dacă se impune listarea la bursă sau atragerea unui investitor strategic. “Asta nu înseamnă că după acest studiu vom vinde aeroportul cu totul. Stusiul ne va arăta cum este mai avantajos să procedăm”, a explicat preşedintele forului judeţean.

Adina Fartuşnic