Copiii ar putea „plăti” pentru majorarea pensiilor din România

Există posibilitatea ca implementarea Programului „Masa caldă” destinat elevilor să fie amânată pentru anul viitor. Conform surselor liberale citate de Digi24, prim-ministrul Marcel Ciolacu ia în considerare această amânare pentru a gestiona deficiențele bugetare și cheltuielile suplimentare generate de majorarea pensiilor.

Proiectul legii pensiilor a fost adoptat marți de Senat și va intra în dezbaterea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor luni, 20 noiembrie. Proiectul de lege al Guvernului presupune recalcularea după o nouă formulă a pensiilor celor peste 4,7 milioane de beneficiari.

Conform proiectului Guvernului, de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă. Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani.

Gaura de la buget produsă de majorările de pensii ar urma să fie acoperite din banii prevăzuți pentru programul „Masă caldă”, potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public. Premierul Marcel Ciolacu ar vrea să amâne acest proiect și ar fi spus-o chiar într-o ședință a Coaliției.

Anul acesta, 450 de școli din țară sunt incluse în program, cu mai puțin de 200.000 de beneficiari. În județul Cluj, aproape 5.000 de elevi din 12 școli fac parte din program (vezi lista școlilor aici). Guvernul plătește 15 lei pentru un elev pe zi pentru masa caldă, iar bugetul total este de 195.000.000 lei, scrie monitorulcj.ro.

Legea educației în vigoare prevedea ca începând din acest an școlar, adică inclusiv de pe 11 septembrie în prima zi de cursuri, să se deruleze „Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”. Tot legea prevede și ca Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS să se adopte în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Extinderea numărului de beneficiari ar presupune creșterea costurilor programului, de anul viitor, la aproape un miliard de lei.

Amânarea „i-ar lovi” pe cei mai vulnerabili

De programul „Masă caldă” ar fi beneficiat cei care au cea mai mare nevoie de o masă caldă și care, în majorarea zilelor, nu au parte nici măcar de atât. Mai mult, prezența acestui program în școli îi încurajează să nu abandoneze studiile și să aibă o șansă în plus în viață.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că „este necesara adoptarea prezentei ordonanțe de urgență, pentru a implementa măsuri urgente și viabile pentru susținerea politicilor publice de la nivelul sistemului național de învățământ de reducere a abandonului școlar și de asigurare a accesului nediscriminatoriu la educație”.

Un raport al Monitorului Social arată că România are în continuare una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană. Dacă în toate celelalte state ale UE rata abandonului a scăzut în ultimii ani, la noi, a rămas constantă. Era 17% în 2013 și 15,6% în 2022. Prin comparație, media la nivel european a scăzut de la 12% la 9%.

Iată, însă, că lipsa banilor de la buget este o problemă tot mai mare pentru guvernanți în pragului unui an cu patru runde de alegeri, iar primii care ar putea avea de suferit din această cauză sunt chiar elevii din mediile defavorizate.

Amintim că probleme au fost și la începutul anului școlar. Elevii beneficiari n-au primit mâncare deoarece Guvernul a alocat bani doar până în iunie, iar Ministerul Educației, condus de Ligia Deca (PNL), a întârziat cu Hotărârea care să aprobe distribuția fondurilor pentru perioada rămasă până la finalul anului.