Noul Cod Civil ridică mai multe probleme de ordin social parlamentarilor care lucrează la acesta. Astfel, conform proiectelor viitoarelor coduri civile şi penale, copiii îşi vor putea acţiona părinţii în judecată, adopţiile vor fi interzise pentru persoanele de acelaşi sex, iar mamele ai căror copii nu sunt recunoscuţi de taţi pot primi despăgubiri mai mari. O altă prevedere a Codului Penal este că psihopaţii periculoşi nu vor putea fi internaţi cu forţa în unităţile specializate.
Una din prevederile contestate este ca părinţii să nu poată împiedica sau cenzura corespondenţa şi legăturile sociale, respectiv personale ale copiilor sub 18 ani cu „orice alte persoane străine” în afară de membrii familiei. Împotriva acestei prevederi este senatorul Urban Iulian, care consideră că, în ziua de azi, copiii pot intra în tot felul de relaţii dubioase cu diferite persoane din mediul infracţional, care pot să aibă un efect negativ asupra comportamentului copilului. În ceea ce priveşte corespondenţa, s-ar ajunge în situaţia în care părintele să nu poată cenzura convorbirile purtate de copii pe numerele de telefon cu tarife mari. Acest lucru ar fi destul de ciudat, în condiţiile în care părinţii sunt cei care plătesc facturile de telefon, astfel este nedrept ca părinţilor să li se taie dreptul de a-şi controla copilul, mai ales în ceea ce priveşte contactele cu persoanele străine. Amendamentul depus de senatorul Urban Iulian a fost admis, astfel încât părinţii pot să le interzică odraslelor sub 14 ani aceste lucruri. Totuşi, copiii vor avea dreptul să îşi dea părinţii în judecată, dacă au unele nemulţumiri. De exemplu, dacă un copil ar vrea să iasă în oraş sau să-şi cumpere ceva, dar părinţii nu sunt de acord, aceştia ar putea fi daţi în judecată de către propriii copii. „Dacă nu am bani ca să-mi trimit copilul la mare sau să-l las de fiecare dată să iasă cu prietenii în oraş, mă va da în judecată?”, a afirmat o mamă care nu este de acord cu această lege. „Sincer, transformăm familia şi raporturile de familie într-o afacere în care toată lumea se judecă cu toată lumea”, a specificat Iulian Urban.
Adopţiile trebuie făcute de heterosexuali
Încă din 1990, adopţia copiilor de către cuplurile de acelaşi sex a devenit o temă politică intens mediatizată. În România şi Republica Moldova, adopţia copiilor de către cupluri de acelaşi sex nu este permisă. Astfel, potrivit art. 479 din Codul Civil, Comisia Specială de analiză a Codului Civil a decis că adopţiile sunt interzise pentru două persoane de acelaşi sex. În condiţiile în care este interzisă logodna sau căsătoria între persoanele de acelaşi sex, atunci şi adopţiile vor fi la fel. Părinţii trebuie să asigure creşterea şi educarea copilului într-un mediu familial normal. Mai mult, studiile au constatat că două persoane de acelaşi sex nu pot forma un mediu familial moral pentru creşterea şi educarea unui copil adoptat. Copilul trebuie să facă diferenţa între o mamă şi un tată, de aceea este nevoie de două persoane de sex diferit. Însă, pe plan mondial, unele ţări au legalizat deja adopţia copiilor din partea cuplurilor de gay sau lesbiene. Acest tip de adopţie este legală în Belgia, Islanda, Regatul Unit, Suedia sau Spania. În Statele Unite ale Americii, Florida este singurul stat unde nu este permis ca un cuplu format din persoane de acelaşi sex să adopte copii. În Israel este legal ca un cuplu gay sau lesbian să adopte copii, încă din anul 2005.
Taţii care nu-şi recunosc odraslele plătesc mai mult
Conform art. 444 din Codul Civil, s-a stabilit că mamele ai căror copii nu sunt recunoscuţi de către taţi pot cere mai mulţi bani acestora. De exemplu, jumătate din cheltuielile aferente naşterii şi lăuziei, jumătate din cheltuielile făcute de mamă cu întreţinerea ei pe timpul sarcinii, precum şi timp de patru săptămâni după data naşterii. De asemenea, mama şi copilul pot să ceară despăgubiri pentru orice fel de prejudicii materiale şi morale suferite din cauza tatălui care nu a dorit să recunoască paternitatea copilului. Pentru a obţine recunoaşterea paternităţii unui copil, este nevoie ca mama copilului să intenteze un dosar pentru paternitate la tribunalul local. Paternitatea poate fi stabilită legal prin trei metode. Prima este aceea când o femeie e măritată şi se presupune că soţul femeii este tatăl copilului. A doua metodă ar fi recunoaşterea din partea tatălui, iar cea din urmă se bazează pe testul ADN. În condiţiile în care mama primeşte ajutor social este posibil ca statul să ceară stabilirea paternităţii pentru a putea cere tatălui pensie alimentară. Odată ce paternitatea este stabilită, tatăl are dreptul de a intenta un proces de custodie sau să primească drepturi de vizită. În cazul în care nu se doreşte acest lucru, mama nu va intenta nici un dosar de paternitate.
Psihopaţii nu pot fi internaţi cu forţa
Prin regimul măsurilor de siguranţă din proiectul Codului Penal, internarea psihopaţilor periculoşi nu poate fi făcută cu forţa. Persoanele care au probleme psihice din cauza unor boli, inclusiv din cauza consumului exagerat de alcool sau droguri, pot fi obligate de instanţă să dispună de un tratament medical până ce persoana respectivă se însănătoşeşte. În cazul în care persoanele bolnave refuză tratamentul, Codul Penal nu prevede posibilitatea internării. Potrivit reprezentanţilor CSM, obligarea internării unei persoane ar fi neconformă cu normele Uniunii Europene. Psihopatia este un termen generic pentru bolile mentale şi, totodată, o stare morbidă caracterizată prin tulburări de afectivitate, de comportament sau de caracter.
Beatrice Golondzac
