Scandalul Piscicola ia o noua turnura. Lacurile din Cluj care apartin statului si SC Titan Piscicola nu pot fi administrate din cauza unui lung sir de procese intre actionarii SC Titan Piscicola, Ioan Catana si Dorin Marginean care doresc sa se elimine reciproc din actionariatul societatii. Profitand de aceasta situatie, Liviu Copil, directorul Societatii Agricole Popas Ciurila, firma care pana acum a exploatat prin concesiune lacurile, doreste sa cumpere actiunile pe care statul le are la SC Piscicola prin negociere directa. Persoanele care au avut legaturi cu administrarea acestor lacuri au avut si probleme cu legea.
SC Piscicola Cluj a fost privatizata in urma cu sase ani si, momentan, actionariatul este format din SC Titan Piscicola SRL si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. De cativa ani, Ioan Catana si Dorin Marginean, actionarii majoritari la SC Titan Piscicola, se judeca pentru a se exclude reciproc din societate. Catana il acuza pe Marginean ca ar face afaceri necurate cu banii firmei, iar Marginean spune ca nu poate fi vorba de asa ceva. Cert este ca primul a fost implicat in contabilitatea fondurilor Caritas, iar cel de-al doilea a facut puscarie. In judetul Cluj, cea mai mare parte a fondului piscicol (peste 600 de hectare de luciu de apa) apartine societatii Piscicola Cluj SA, controlata de societatea comerciala Titan Piscicola. Firma a fost infiintat in 1991 si are ca obiect de activitate piscicultura. De la infiintare si pana in momentul de fata, periodic, modul in care aceasta societate a fost administrata a fost extrem de contestat.
De aceasta stare doreste sa profite Liviu Copil, administratorul Societatii Agricole Popas Ciurila, care vrea sa cumpere actiunile pe care statul le detine la Piscicola.
“Ne exprimam dorinta de a achizitiona pachetul de actiuni pe care statul il detine la SC Piscicola Cluj SA. Solicitam ca negocierea valorii actiunilor si a incheierii contractului de vanzare-cumparare sa se faca prin negociere directa, avand in vedere ca restul persoanelor care ar putea solicita cumpararea de actiuni nu indeplinesc conditiile legale de a face o asemenea cerere. Suprafata totala a fermei este de 119 ha, din care 63,5 ha au fost puse in posesie membrilor asociati. Suprafata de 55,5 ha va rugam sa ne-o concesionati noua pentru a detine intreaga suprafata si a evita litigiile ce ar urma cu SC Piscicola Cluj SA, societate care are parte de un management prost, are grave probleme de identitate, lucruri care se regasesc in lipsa productiei de peste si a datoriilor mari acumulate catre statul roman. Societatea noastra produce peste la Ciurila si chiar reproductie la crapul romanesc, lucru care nu s-a intamplat pana in prezent, cand ferma a fost administrata de Piscicola sau Revnic Cornel. De asemenea, societatea a facut investitii insemnate in cadrul fermei, lucru ce reiese din fisa contabila. Intrucat pana in prezent statul nu a beneficiat de pe urma actiunilor detinute la SC Piscicola Cluj SA, iar din contra, prin proasta administrare a pierdut o parte din active, fiind puse sub sechestru, Societatea Popas Ciurila isi exprima dorinta de a achizitiona partea de actiuni detinuta de stat in SC Piscicola Cluj SA sau incheierea unui contract de asociere in ceea ce priveste amenajarile piscicole din cadrul fermei Ciurila cu ANPA Bucuresti”, arata o scrisoare pe care Copil a trimis-o catre ANPA.
Banc de “bibani” prins in plingeri penale
In jurul administratiei la SC Piscicola a gravitat mereu cate un scandal. Din anii ‘90, cand consiliul de administratie era format, in mare parte, din membrii Partidului National Liberal Cluj, trecat prin administrarea omului de afaceri Cornel Revnic si pana la cea gestionata de Ioan Catana si Dorin Marginean, procesele si plangerile penale au fost constante intre administratorii lacurilor clujene.
“Pana in 1998, ferma Piscicola Ciurila a fost administrata de SC Piscicola Cluj. In perioada 1998-2005, ferma a fost arendata unei firme a numitului Revnic Cornel care in toata aceasta perioada a pagubit atat proprietarii de terenuri, cat si statul roman prin evaziuni fiscale. In anul 2005, aceasta firma a fost evacuata printr-o sentinta a Tribunalului Cluj, ramasa definitiva si irevocabila. In perioada ce a urmat, numitul Revnic Cornel a deschis mai multe actiuni si in nume propriu, dar toate acestea le-a pierdut irevocabil conform sentintelor. Din 2005 pana in prezent, societatea Agricola Popas Ciurila a exploatat efectiv aceasta ferma obtinand autorizatie de functionare (licenta de acvacultura) si, totodata, reusind sa faca reproducerea la crapul romanesc pentru prima data in istoria fermei. Intrucat digurile si amenajarile hidro-tehnice au fost executate de statul roman si aflandu-se in prezent in inventariile SC Piscicola Cluj SA, in anul 2005 am incheiat un contract de inchiriere a acestora, contract valabil pe perioada 17.10.2005-31.12.2008. De la expirarea contractului si pana in prezent am facut mai multe demersuri pe langa conducerea Piscicola pentru vanzarea catre societatea noastra a amenajarilor piscicole. Datorita luptelor interne dintre Catana Ioan si Marginean Dorin (actionari majoritari) activitatea SC Piscicola Cluj a avut mult de suferit inregistrand in tot acest timp mari datorii la bugetul de stat, iar fermele piscicole din celelalte locatii aflandu-se intr-o stare jalnica de administrare”, mai spune Liviu Copil.
Si Cornel Revnic a facut plangeri penale pe numele lui Copil si a altor persoane pe care le considera implicate in aceasta afacere.
“Din anul 2006, de cand acestia si-au facut aparitia pe lacurile de la Ciurila, si pana in prezent, mi-au adus prejudicii de sute de mii de euro, atat in ceea ce priveste Ferma Piscicola Ciurila, unde mi-au furat si mi-au distrus materialul piscicol, mi-au vandut tone intregi de peste, cat si alte proprietati si locatii ale subsemnatului, hectare intregi de padure distruse si incendiate, pasuni si fanate folosite de acestia drept scop pentru organizarea a diferite concursuri”, a precizat Cornel Revnic intr-o plangere la Parchet.
Miza “pestilor”
Patrimoniul SC Piscicola Cluj SA Cluj este format din patru ferme si trei spatii comerciale. Ferma Geaca administreaza iazurile Catina (65 ha), Tau Popii (44 ha), Geaca I si Roseni (42 ha), Geaca II (24 ha), Geaca III (28 ha), Sucutard I (42 ha), Sucutard II (45 ha) – care, in prezent, este gol, iar pepiniera Sucutard este compromisa, fiind nepopulata si invadata de vegetatie. Ferma Taga administreaza iazul Taga Mare (11 ha), elesteul Taga Mica (24 ha), iazurile Nasal (24 ha) si Sintejute Vale (37 ha). Ferma Ciurila are in administratie iazurile Padureni (42 ha), Sutu (36 ha), Filea (32 ha). Ferma Suatu administreaza iazurile Suatu (38 ha), Berches (27 ha), elesteele Suatu (7 ha) si Berches (6 ha). Spatiile comerciale de valorificare a pestelui din Cluj-Napoca au un vad comercial foarte bun: in Piata Mihai Viteazu (202 mp), str. Fabricii (102 mp) si complexul Union (76 mp).
Razvan Robu
