„Copilului trebuie să îi dai o alternativă”

Palatul Copiilor din Cluj-Napoca a fost înfiinţat în anul 1951, cu numele de Palatul Pionierilor iar actuala denumire o poartă din 1992. Acest palat este o instituţie care se adresează copiilor cu vârsta până la 18 ani, unde îşi pot valorifica pasiunile extracuriculare din domeniile artistic, cultural, sportiv şi tehnic. Valentin Cuibus este directorul acestei instituţii din anul 1996 dar a avut şi unele pauze când a fost inspector general, prefect şi subprefect. Palatul Copiilor este situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, pe strada Republicii şi are filiale în cartierul Mărăşti şi în comunele Poieni şi Băişoara. De asemenea, în viitorul apropiat se preconizează deschiderea unei filiale în cartierul Mănăştur. „Este o dorinţă de-a noastră şi sper să reuşim să facem acest lucru, cu sprijinul comunităţii locale. Deja am avut o discuţie cu primarul municipiului pentru că avem nevoie de un spaţiu şi deocamdată nu este un nimic disponibil dar variante există. Ar fi mai simplu pentru copii, să nu mai vină până aici. Mănăşturul e un cartier mare, are 110.000 de locuitori şi e destul de complicat să vină ei până la noi. Ar fi mai simplu să mergem noi în întâmpinarea lor”, a declarat Valentin Cuibus. Palatul Copiilor are în subordine administrativă şi financiară şi Cluburile Copiilor din oraşele Dej, Gherla, Turda, Câmpia-Turzii şi Huedin. Aceste filiale au aceleaşi activităţi ca şi Palatul Copiilor din Cluj-Napoca dar au un număr mai mic de cercuri decât în centru, unde sunt 52. De exemplu, filiala de la Poieni este doar pe folclor, datorită zonei, filiala de la Băişoara este specializată pe ski şi pe ecologie, tot datorită zonei, care este una montană. Cea din Mărăşti are opt specializări iar celelalate oraşe din judeţ au câte opt, nouă sau 14 cercuri.

Ministerul, principalul finanţator

Finanţarea procesului educaţional este asigurată parţial de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean, şi prin resurse extrabugetare. „Finanţarea nu este asigurată integral de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Mare parte din fonduri, respectiv cele pentru investiţii, reparaţii capitale şi cheltuieli de personal sunt asigurate de Minister, dar o altă parte din dotări şi din investiţii se face datorită sponsorizărilor şi fondurilor proprii ale instituţiei. Aceste fonduri proprii se datorează bazelor turistice pe care le avem la Băişoara, datorită hotelului şi bazinului de înot. Toate acestea înseamnă nişte fonduri suplimentare care sunt folosite pentru dotări, pentru modernizări, pentru amenajări de spaţiu sau pentru alte necesităţi”, ne-a explicat directorul Palatului.

„Nu avem probleme de fonduri”

Acesta a mai mărturisit că instituţia pe care o conduce beneficiază şi de sprijinul primăriei Clujului dar doar pentru anumite acţiuni organizate: „Avem câte un contract de parteneriat cu primăria şi cu Consiliul Judeţean dar conform legislaţiei actuale ei nu pot să ne sprijine pe noi decât la acţiunile pe care le organizăm şi nu pot să ne dea bani pentru dotări, salarii sau pentru cheltuieli materiale. Ei pot să ne dea bani pentru acţiuni cum ar fi concursurile sportive ale copiilor, festivalurile internaţionale la care participăm şi susţine în parteneriat acţiunile de 1 iunie şi sărbătorile de iarnă. Pentru altceva nu le permite legislaţia. Dar noi nu avem o problemă de fonduri, ca să fim corecţi noi cu noi în această clipă. Noi ne-am dezvoltat foarte mult în ultimii doi-trei ani şi suntem practic pe locul doi, după Bucureşti, ca şi mărime şi ca şi număr de posturi, cel mai mare palat din ţară, iar din punct de vedere al dotărilor, fără lipsă de modestie, cred că suntem înaintea capitalei, dat fiind că toate dotările sunt foarte moderne şi foarte noi. Avem şi premii pe care le dăm personalului, pe care le dăm din fondurile proprii copiilor cu rezultate deosebite. Ideea pe care am mers noi a fost de a depune foarte multe proiecte, astfel am depus în urmă cu doi ani proiectul pentru sala de sport, proiectele pentru bazin de înot, proiectul pentru centrul naţional de formare”, a afirmat Cuibus.

Nouă bază turistică la Caps

Dintre planurile pe care le are directorul clubului fac parte deschiderea unei săli de sport şi inaugurarea unei baze turistice de pe Valea Ierii, ambele evenimente având loc peste două săptămâni. Sala de sport va fi una multifuncţională, în sensul că va putea fi folosită şi ca sală de spectacole. Mai mult decât atât, în aceeaşi clădire va fi şi o sală de conferinţe de 100 de locuri. Noua bază turistică va fi una ultramodernă cu 51 de locuri de cazare, cu camere de două, trei sau patru paturi, cu baie la fiecare cameră şi cu sală de conferinţe. Aceste două poiecte sunt de termen scurt. Dintre cele de termen mediu, respectiv de anul viitor, fac parte filiala din Mănăştur şi amenajarea unui cartodrom. „Noi avem cercuri de carturi şi am vrea să obţinem prin concesionare de la primărie cartodromul din Gheorgeni, pe care să îl amenajăm, pe baza unui proiect la care lucrăm acum şi să putem să îl folosim pentru copii şi pentru concursuri naţionale. La aceste două acţiuni avem nevoie de sprijinul consiliului local şi al primăriei municipiului Cluj-Napoca, sprijin pe care cred că o să îl avem. Un proiect pe termen lung este deschiderea unei baze turistice undeva într-o zonă de litoral. Având două baze turistice la munte, practic de asta am mai avea nevoie. Există chiar posibilitatea să fie înafară. Suntem în faza în care studiem piaţa şi am avut nişte surpriza să aflăm că preţurile de afară sunt cam de cinci ori mai mici decât cele din România”, potrivit lui Vasile Cuibus.  

13.000 de copii înscrişi în judeţ

La Palatul Copiilor sunt înscrişi peste 5.200 de copii la nivel de minicipiu iar la nivel de judeţ, aproximativ 13.000. Aceştia au vârste cuprinse între 4 ani şi jumătate şi 18 ani. Cei mai mici pot practica înot, ski, balet şi o parte dintre dansurile moderne. La polul opus se află elevii de liceu, care preferă pictura, sculptura, toate tipurile de dans şi creaţia vestimentară pentru fete. Activităţile desfăşurate la Palatul Copiilor sunt gratuite, mai puţin înotul, unde se plătesc cheltuielile de întreţinere. „La celelalate cercuri se mai dă câte o sumă de bani dar pe care o gestionează comitetul de părinţi al fiecărui cerc şi nu noi. Aceştia îşi stabilesc ce sume să dea şi ce fac cu banii. Dar sumele sunt neglijabile, variază între 30 şi 40 de lei pe semestru şi nu sunt obligatorii”, a menţionat Valentin Cuibus.

Activitatea extraşcolară este ignorată

„Noi am reuşit să ne dezvoltăm foarte tare chiar dacă în România nu se pune accent aşa cum ar trebui pe activitatea extraşcolară deoarece lumea nu înţelege un lucru relativ simplu şi anume faptul că unui copil trebuie să îi dai o altenativă. Nu trebuie să îi spui „să nu faci aia. Copilul vine la Palat, merge la o activitate şi dacă îi place mai vine şi a două zi. De aceea activitatea profesorului trebuie să fie ancorată în realitate să facă exact ce vrea copilul”, a declarat directorul Palatului Copiilor.

Andreea Mitrică