Fundaţia Alianţa pentru o Românie Curată a făcut un raport privitor la Corpurile de control din cadrul instituţiilor publice. Astfel, studiul ARC a scos în evidenţă faptul că în cadrul acestor departamente de control lucrează o mână de oameni care ar trebui să controleze sute de angajaţi. Spre exemplu, la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, unde există 10 angajaţi în corpul de control, aceştia verifică activitatea a alţi 710 angajaţi.
Instituţiile statului sunt astfel structurate în interior încât să existe un departament care îi poate trage la răspundere pe ceilalţi angajaţi. Astfel, ministerele controlează instituţiile din subordinea lor, iar ca instituţii de control mai sunt Garda Financiară, Poliţia Economică, Curtea de Conturi care fac controale atunci când sunt sesizate sau de rutină.
Studiul făcut de ARC a scos în evidenţă faptul că un număr infim de persoane mai lucrează la control, practic controalele pe la instituţiile statului devenind ocazionale. Media fiind de un angajat al corpului de control la alţi 550, este mai mult decât evident că aceste structuri reuşesc cu greu să facă faţă volumului de muncă specific. Sunt, de pildă, şi situaţii în care un angajat al corpului de control trebuie să verifice şi peste 1.000 de angajaţi. Timpul efectiv de lucru nu-i permite să ia actele la control decât extrem de rar.
Din studiul ARC lipsesc unele ministere pentru că acestea au refuzat să răspundă chestionarelor privitoare la această problemă. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) nu a răspuns solicitării ARC deşi ar fi avut la îndemână posibilitatea de a se folosi de prevederea din Legea 544 potrivit căreia dacă volumul de muncă este mare, se anunţă solicitantul că va primi răspuns în termenul legal de 30 de zile. Ceea ce Ministerul Afacerilor Externe a făcut, reprezentanţii MAE anunţându-ne că 10 zile li se par prea puţine pentru a ne răspunde şi au cerut oficial 30 de zile răgaz pentru răspuns.
Numărul controlorilor MAI şi MApN, secret de stat!
Două ministere, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au invocat faptul că numărul celor care controlează ar fi secretizat. Numărul persoanelor angajate în cadrul corpurilor de control ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Apărării Naţionale reprezintă informaţie clasificată, conform înştiinţărilor oficiale primite din partea reprezentanţilor celor două instituţii. Din răspunsul primit din partea Ministerului Finanţelor Publice deducem că instituţia nici nu are corp de control, ci mai multe structuri cu atribuţii de control. Iar Corpul de control al Ministerului Justiţiei nu îşi exercită activitatea şi asupra judecătorilor sau procurorilor, CSM având propriile structuri de control în acest caz.
Excluzând astfel cele 6 ministere amintite mai sus, din informaţia sintetizată de ARC reiese că un număr de 76 de angajaţi trebuie să verifice bunul mers al lucrurilor în instituţiile avute în vedere (inclusiv cele aflate sub autoritatea ministerelor şi SGG), realizând controale asupra a 41 778 de angajaţi (posturi bugetate pentru 2011). Aşadar, membrii corpurilor de control reprezintă un infim 0,18% din totalul de angajaţi plătiţi din banul public în 10 instituţii centrale ale statului şi altele aflate în subordinea primelor, media fiind de un angajat al corpului de control la alţi 550.
Pe parcursul anului 2010 s-au realizat peste 500 de controale, grosul fiind reprezentat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (160), Ministerul Educaţiei (80) şi Ministerul Muncii (75). În schimb, în cazul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) s-au realizat 7 controale, în cazul Ministerului Culturii 14, iar în cel al SGG – 15.
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ne-a informat că din cele 7 posturi din corpul de control al ministerului, 5 sunt vacante, însemnând că în situaţia actuală 2 angajaţi verifică alţi 781. Tot 2 angajaţi există şi la corpul de control al MDRT, doar că aici avem bugetate 1604 posturi pentru 2011, dublu faţă de Ministerul Culturii. Deci, în cazul MDRT un angajat verifică activitatea a alţi 801.
La Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, unde există 10 angajaţi în corpul de control, aceştia verifică activitatea a alţi 710 angajaţi. Însă regula generală pare a fi cât mai puţini membri ai corpului de control – şi cifra variază de la 2 la 16. Ministerul Agriculturii are cei mai mulţi angajaţi în corpul de control – 16, dar şi un număr consistent de posturi bugetate pentru anul 2011 în minister, 7566, însemnând un membru al corpului de control la 472 de angajaţi. În schimb, în cadrul Ministerului Muncii, raportul corp de control/angajaţi este de 5/5286, însemnând că un angajat al corpului de control e repartizat la alţi 1057. Nu departe se află şi Ministerul Sănătăţii, cu 7 angajaţi care verifică activitatea a alţi 6954 – un raport de un membru al corpului de control la 992 angajaţi, şi SGG de asemenea – 5 persoane controlează 4663 angajaţi, adică un membru al corpului la 933 angajaţi.
MApN, Munca şi SGG nu au făcut nici o sesizare penală
Întrebarea ARC legată de numărul de sancţiuni aplicate în urma controalelor efectuate în 2010 a relevat faptul că în majoritatea ministerelor, incluzând SGG, corpurile de control nu au competenţe, ele propunând măsuri de corectare a abaterilor de la legalitate şi a disfunctionalităţilor sesizate în activitatea de control. Totuşi corpul de control al MAI a dispus 117 cercetări prealabile, trimiterea la Consiliul de Judecată a unui ofiţer, 196 atenţionări şi 4 cercetări administrative, cel al MECTS a aplicat 13 sancţiuni, iar cel al Ministerului Mediului şi Pădurilor 52.
La capitolul sesizări penale formulate în urma controalelor efectuate în anul 2010, MADR deţine un loc fruntaş (dovadă că treabă ar fi destulă!) – 40, urmat de Ministerul Educaţiei (MECTS) cu 11 sesizări penale. În total, neavând situaţia din cadrul MAE, MCSI şi Ministerului Finanţelor Publice, corpurile de control au făcut un număr de 75 de sesizări penale, mai puţin cele ale MapN, Ministerului Muncii şi SGG, unde nu au fost înregistrate asemenea sesizări.
În privinţa numărului de propuneri de măsuri de corectare a abaterilor de la legalitate şi a disfuncţionalităţilor sesizate în activitatea de control, corpurile de control cele mai active au fost în cadrul MECTS (382 de propuneri), MAI (318), Ministerului Transportului şi Infrastructurii (176) şi Ministerului Mediului şi Pădurilor (144), în cazul ultimelor trei aceste propuneri fiind şi aplicate.
În concluzie, activitatea corpurilor de control variază de la minister la minister, însă în general este mai mult decât evident pentru toată lumea că având în vedere numărul atât de mic, angajaţii ce fac parte din aceste structuri reuşesc cu greu să facă faţă activităţilor presupuse de statutul lor.
Controlorul controlat
În urma scandalului din vămi, Sorin Blejnar, şeful ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) a fost în centrul unor acuzaţii. El a fost ţinta unui control pentru a descoperi dacă este sau nu implicat în acest scandal, iar controlul a survenit după scandalul şpăgilor din vămile româneşti, a declarat consilierul de stat Andreea Paul Vass.
“Întotdeauna când există o suspiciune de inadecvare într-o funcţie de magnitudinea celei deţinute de domnul Blejnar, în mod evident că interesul premierului este maxim. Da, şi este normal să fie astfel de anchete”, a declarat Vass la Realitatea TV.
De asemenea, premierul Emil Boc a declarat că dacă Parchetul sau DNA îi va trimite o sesizare cu privire la urmărirea penală a şefului ANAF, Sorin Blejnar, acesta va fi demis. Până în momentul de faţă, în mod oficial, la adresa lui Blejnar nu a fost formulată nici o ancuzaţie de implicare în acest scandal.
Ştefan Trandafir
