Potrivit noului clasament realizat de Transparency International pe baza scorurilor Indicelui de Percepţie a Corupţiei, România a înregistrat un regres în lupta anticorupţie. Acest lucru ar putea afecta investiţiile străine, oamenii de afaceri fiind descurajaţi de riscurile pe care şi le asumă venind în România. Însă în această situaţie este o mare parte a planetei, mai precis trei sferturi din ţările lumii, care nu au luat nota de trecere.
Unul dintre principalele obstacole ale ţărilor în curs de dezvoltare pentru a atinge nivelul de progres la care aspiră este corupţia. Aceasta pune în pericol proiecte mai mari ale statelor, cum ar fi stabilitatea pieţelor financiare sau lupta împotriva sărăciei. Indicele de Percepţie a Corupţiei 2010 arată că trei sferturi din statele lumii au luat sub 5, pe o scală de la 10 la 0, 0 reprezentând calificativul ”foarte corupt”, ceea ce înseamnă că problema corupţiei este în continuare una globală. Evaluarea privind cele 36 de ţări industrializate semnatare a Convenţiei OCDE împotriva mitei, ce condamnă mituirea oficialilor străini, arată că 20 dintre aceste nu aplică sau aplică marginal aceste reguli, transmiţând astfel un semnal negativ în cea ce priveşte angajamentul lor de a limita practicile corupte.
„Aceste rezultate indică faptul că trebuie făcute eforturi mult mai susţinute în vederea întăririi guvernării în lume. Atunci când mijloacele de supravieţuire ale atâtor oameni sunt în joc, angajamentele guvernelor privind lupta împotriva corupţiei, transparenţa şi răspunderea publică trebuie să se traducă în acţiuni concrete. Buna guvernare este un element esenţial pentru rezolvarea problemelor de politică mondială cu care se confruntă guvernele”, a declarat Huguette Labelle, preşedintele Transparency International (TI), citat pe site-ul organizaţiei. Transparency International este organizaţia mondială a societăţii civile ce conduce lupta împotriva corupţiei.
Ţările nordice, în continuare în top
“Corruption Perception Index” (CPI) este un indice compozit, fundamentat pe 13 sondaje diferite aplicate experţilor şi mediului de afaceri. Acesta este realizat de organizaţia non-guvernamentală internaţională Transparency International. Datele pentru clasamentul de anul acesta au fost adunate în perioada ianuarie 2009 – septembrie 2010 în 178 de ţări.
În CPI-ul de anul acesta, Danemarca, Noua Zeelandă şi Singapore se găsesc în fruntea clasamentului, cu un scor de 9,3. Guverne instabile, suferind de cele mai multe ori de un istoric marcat de conflicte, continuă să domine partea inferioară a clasamentului. Afganistan şi Myanmar împărtăşesc penultima poziţie, cu un scor de 1,4, în timp ce Somalia se află pe ultimul loc, cu un punctaj de 1,1. Se observă o ameliorare a scorurilor din 2010 faţă de cele din anul precedent pentru Butan, Chile, Ecuator, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Gambia, Haiti, Jamaica, Kuweit şi Qatar. În mod similar, putem observa un declin al valorilor obţinute pentru aceeaşi perioadă în cazul Republicii Cehe, Greciei, Ungariei, Italiei, Madagascarului, Nigerului şi Statelor Unite.
România, în scădere după 8 ani
Anul acesta, pentru prima dată din 2002, România s-a aflat în scădere în clasamentul realizat de Transparency International, care priveşte percepţia privind corupţia la nivelul sectorului public şi a reformelor de combatere a ei. Cele 3,7 puncte obţinute anul acesta arată că experţii nu sunt îngrijoraţi doar de stagnarea politicilor anti-corupţie, ci şi de creşterea acesteia în percepţia mediului de afaceri.
Anul acesta România ocupă locul 69 în lume în ceea ce priveşte nivelul de percepţie a corupţiei din sectorul public, ceea ce ne plasează sub ţări ca Georgia sau Rwanda. În Europa, România ocupă locul 25 între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Bulgaria cu 3,6 puncte şi Grecia cu un scor de 3,5.
“Se constată în acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact şi reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea corupţiei, ceea ce a avut ca rezultat scăderea în clasamentul IPC şi, mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent”, avertizează Transparency International.
Anul acesta, Transparency International Romania a lansat Analiza-diagnostic Sistemul Naţional de Integritate unde este evidenţiată legătura între gradul de corupţie şi indicatori precum calitatea vieţii, dezvoltare sustenabila şi funcţionarea statutului de drept. Ţările care au înregistrat scăderi în ceea ce priveşte scorurile faţă de anul anterior sunt printre cele mai grav afectate de criza financiară. Acestea se confruntă şi cu lipsa de transparenţă şi de integritate cu privire la deciziile guvernamentale, cheltuirea fondurilor publice, funcţionarea structurilor administraţiei şi a poliţiilor administrative. Ţările care au înregistrat o creştere sunt din rândul celor care şi-au respectat promisiunile de transparenţă şi integritate. Este cazul Poloniei, care înregistrează o creştere de 0,3 puncte, indicator al creşterii economice corelate cu îmbunătăţirea eforturilor anticorupţie.
Piaţa investiţiilor străine evită ţările corupte
“Transparency International Romania apreciază că această scădere este rezultatul lipsei de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate şi la afectarea credibilităţii reformelor şi a României în general. Decredibilizarea României este cu atât mai evidentă cu cât indicele compozit pentru ţara noastră ia în calcul evaluări extrem de realiste şi influente ale unor organizaţii precum Country Risk Service and Country Forecast al Economist Intelligence Unit, Global Risk Service al IHS Global Insight, World Competitiveness Report al Institute for Management Development sau Global Competitiveness Report al World Economic Forum”, arată instituţia într-un comunicat de presă. Worldwide Governance Indicators al Băncii Mondiale arată de asemenea o scădere a indicelui privind controlul corupţiei precum şi al celui referitor la efectivitatea guvernării.
Problema se manifestă mai ales la nivel economic, astfel de indicatori fiind folosiţi de investitori pentru a calcula riscurile pe care absenţa reformelor reale anticorupţie le pot aduce pe piaţa investiţiilor străine. “Punctajul obţinut de România în IPC reprezintă cuantificarea rezultatelor reformelor anticorupţie, din perspectiva experţilor, analiştilor de ţară străini şi naţionali, precum şi a oamenilor de afaceri, potenţiali investitori. De aceea, deficienţele sesizate de aceste categorii nu mai poate trece neobservată sau fără efecte şi propunem măsuri urgente pentru a nu rata şansa României de a spera la o recuperare sustenabilă în perioada post-criză financiară”, recomandă specialiştii TI.
Diana Gabor
Probleme-cheie ale luptei anticorupţie din România
(potrivit Transparency International, 2010)
Absenţa unor politici anticorupţie coerente, precum şi o Strategie Naţională Anticorupţie neactualizată din 2007
Un sistem judiciar pentru care nici la acest moment nu există o strategie coerentă de continuare a reformelor şi nepregătit să ofere un climat de predictibilitate investitorilor
Destructurarea masivă în domeniul cheltuirii resurselor publice, care, în condiţiile crizei economice şi a creşterii gradului de îndatorare a ţării, a fost dublată de o alocare opacă a acestora
Reducerea în şi mai mare măsură a eficienţei României în accesarea fondurilor publice europene
Un sistem neperformant şi incert de achiziţii publice care a dus la cheltuieli semnificative pentru investiţii fără impact şi la costuri uriaşe pentru contribuabilii la bugetul astfel alocat
Scăderea calităţii vieţii pentru toate categoriile sociale care plătesc costurile corupţiei generalizate în timp ce se risipesc resursele publice în mod netransparent şi preferenţial
Lipsa de responsabilitate pentru acţiunile proprii ale unor categorii de oficiali din conducerea administraţia centrale şi locale, a magistraţilor şi a jurisdicţiilor administrative
Lipsa stabilităţii regulilor care deschide calea către abuzuri în exercitarea prerogativelor de putere publică şi în gestiunea politicilor publice
Degradarea masivă a climatului de legalitate şi legitimitate a actului de administrare
Ţări europene în clasamentul CPI
Statul Scor CPI Poziţie în clasament
Danemarca 9,3 1
Olanda 8,8 7
Germania 7,9 15
Marea Britanie 7,6 20
Franţa 6,8 25
Polonia 5,3 41
Ungaria 4,7 50
România 3,7 69
Bulgaria 3,6 73
Grecia 3,5 78
